Până unde îi permit autorităţile române Federaţiei Ruse să meargă, în numele interesului relaţiilor ruso-române? 

Doi intelectuali de marcă, ambii bucurându-se de recunoaştere şi apreciere internaţională, Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan, au fost numiţi „bădărani” de către ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Oleg Malginov, după publicarea unui articol indigest pentru Kremlin, Ispita fascistă a tovarăşului Putin, pe site-ul Contributors.ro şi preluarea acestuia de către România Liberă. Asta, într-o încercare vădită de intimidare a oricăror voci care se mai ridică împotriva stăpânirii de la Kremlin. „(…) nu este deloc necesar ca pe paginile publicaţiilor centrale să se dea cuvântul la orice bădăran. Republicarea despre care este vorba să rămână pe conştiinţa echipei editoriale. E foarte regretabil că asemenea text i-a stârnit interesul. Iar pentru mine portalul informaţional Contributors.ro şi ziarul România Liberă au încetat să existe ca surse de mass-media demne de respect”, a transmis diplomatul rus.

Concomitent, critici şi ameninţări voalate au venit şi din partea preşedintelui Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă, Tudor Afanasov: „(…) Folosirea unui limbaj adecvat poate să ne ajute în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi poate evita neplăceri”.Fără detalii în privinţa a ceea ce poate înseamna „neplăceri” în relaţiile ruso-române.

Articolul incriminat de oficialii ruşi, Ispita fascistă a tovarăşului Putin, face referire la organizarea Forumului Internaţional Rus, cu participarea reprezentanţilor unor formaţiuni extremiste neo-naziste, „nostalgicii «Ordinii Europene» proclamate de Hitler şi maniacii suprematismului alb, antisemiţii de toate culorile, xenofobi isterici şi alte creaturi pe care, în chip normal, le numim crackpots”. În acelaşi articol, Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan îl numesc pe Vladimir Putin „dictator amoral”: „El dispreţuieşte statul de drept şi nu crede decât în forţă. Este anti-occidental şi anti-liberal în chip visceral. Cum scrie Alain Besançon în eseul tradus şi prefaţat de noi doi, Putin este urmaşul sovietismului, împărtăşeşte cu Lenin, Stalin, Hruşciov şi Brejnev oroarea de libertate, de ceea ce înseamnă autonomia individului. (…) Avem de-a face cu un regim corupt integral şi iremediabil, cu o metastază a abjecţiei şi a turpitudinii”.

Ieşirea publică a reprezentantului Federaţiei Ruse la Bucureşti – care, e clar, nu este o opinie personală, ci mesajul pe care însăşi puterea de la Kremlin a ţinut să-l transmită – nu poate fi extrasă dintr-un context asemănător, în care acelaşi diplomat rus ţinea să-şi impună punctul de vedere în faţa autorităţilor române. Şi chiar şi l-a impus. La începutul lunii octombrie 2014 – când victoria la prezidenţiale a lui Victor Ponta era văzută ca sigură –, invocând interesele relaţiilor ruso-române, ambasadorul Oleg Malginov ieşea cu o declaraţie publică în favoarea companiei Lukoil, care tocmai intrase în vizorul procurorilor români, pentru spălare de bani şi evaziune fiscală de aproape 230 de milioane de euro, ceea ce îi atrăsese punerea sechestrului asigurător. Acea ieşire la rampă a ambasadorului rus nu a rămas fără ecou. La foarte scurt timp, însuşi premierul Victor Ponta, prezidenţiabil la vremea respectivă, intrase pe aceeaşi frecvenţă cu diplomatul rus, lansându-se apoi într-o pledoarie pro-corupţie în favoarea Lukoil. Câteva ore mai târziu, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti – aflat în subordinea Parchetului General, condus de Tiberiu Niţu, prietenul lui d-lui Ponta – a ridicat parţial sechestrul de pe conturile şi stocurile Lukoil.

S-a putut vorbi în acest caz despre sfidare şi la adresa legii şi, implicit, a celorlalţi justiţiabili din România – care nu sunt nici membri PSD, nici oameni de afaceri proveniţi din Rusia? Consider că da. Justiţiabililor de rând li se aplică sechestru şi pentru evaziune fiscală de câteva sute de mii de euro. Se poate vorbi despre un act de sfidare la adresa SUA, partener strategic al României? Consider că da. Intervenţia aceasta brutală şi fără nicio perdea în actul de justiţie a venit, cum spuneam, într-un timp scurtissim după ieşirea publică a amabasadorului rus la Bucureşti – care s-a arătat „foarte îngrijorat” de acţiunea procurorilor în acest dosar, exprimându-şi speranţa că „ancheta se va face nepărtinitor şi obiectiv, în cadrul legii şi ţinând cont în mod cuvenit (…) de interesele relaţiilor ruso-române”. Ce căuta, însă, în context sintagma „interesele relaţiilor ruso-române”, atâta timp cât Lukoil, companie rusă, face afaceri în România, se supune legilor româneşti, iar „interesele relaţiilor ruso-române” nu prevalează legislaţiei naţionale? Nu a răspuns nimeni.

Deşi e un dosar greu, deşi Statul român ar avea de recuperat un prejudiciu foarte mare, deşi era invocată, în primul stadiu al anchetei, grija faţă de angajaţii Lukoil, deci ancheta trebuia făcută cu celeritate, dosarul trenează. De câteva luni de zile.

Recenta declaraţie a diplomatului rus a trecut, însă, ca neobservată de către establishmentul politic de la Bucureşti. După aproape 48 de ore de la acea declaraţie (în momentul redactării acestui text) – deşi e vorba despre o imixtiune grosolană într-o problemă garantată constituţional, libertatea de opinie, despre ameninţări voalate şi intimidări – încă era tăcere pe linie la Cotroceni şi la Victoria – la Guvern, atât din partea premierului Victor Ponta, cât şi a ministrului de Externe, Bogdan Aurescu. Tăcere pe care unele voci au pus-o pe seama evitării adâncirii tensiunilor în relaţia cu Federaţia Rusă. 

O atitudine cu atât mai ciudată cu cât dinspre Parlamentul European vin, oficial, semnale îngrijorătoare în privinţa ofensivei ruse la adresa unor state ale UE. „(…) statele membre ale UE se văd confruntate cu o propagandă agresivă din partea Rusiei şi a altor state care cooperează strâns cu Federaţia Rusă şi susţin demersurile Moscovei, în efortul sistematic de a constitui o adevărată «Coloană a V-a» în aceste state, de natură a slăbi unitatea şi solidaritatea UE şi NATO, ca şi de natură a asigura sprijin politic pentru acţiunile curente şi viitoare ale Rusiei”, atrage atenţia eurodeputatul PSD, Victor Boştinaru, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Victor Ponta, prin care le cere şi să contracareze propaganda şi finanţările din partea Federaţiei Ruse, în România.

Trăgând linie, rămâne întrebarea: până unde îi permit autorităţile române Federaţiei Ruse să meargă în numele interesului relaţiilor ruso-române?