Deşi căderea de zăpadă pe timpul anotimpului rece nu poate fi catalogată ca o situaţie neprevăzută, conform unui raport de control al Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, anul trecut au existat extrem de puţine licitaţii pentru lucrări de deszăpezire. S-a mers pe proceduri de achiziţie simplificate, deci mult mai păguboase, invocându-se situaţiile de extremă urgenţă. Lucru valabil şi în cazul unor sectoare de drumuri naţionale din vestul ţării.

Zăpada, extremă urgenţă

Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice a făcut public, recent, un raport vizând atribuirea contractelor de deszăpezire pe toate structurile din subordinea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, respectiv Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri.

Conform concluziilor acţiunii de control, în foarte multe cazuri, în ultimele două luni ale anului trecut, invocându-se situaţii de extremă urgenţă, deşi ar fi trebuit să se organizeze din timp licitaţii pentru atribuirea lucrărilor de deszăpezire, s-a optat pentru proceduri de achiziţie simplificate, lucru care a dus la creşterea facturilor decontate pentru acest gen de servicii.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi pe mai multe secţii de drumuri naţionale din subordinea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, inclusiv pe Secţia de Drumuri Naţionale Timişoara.

Conform raportului de control al ANRMAP, anul trecut a fost demarată abia la sfârşitul lunii iulie procedura pentru încheierea unui contract-cadru având ca obiect întreţinerea curentă pe timp de iarnă, pe perioada 2013 – 2015, pe Secţia de Drumuri Naţionale Timişoara. Deşi, ştiindu-se că există posibilitatea contestării procedurilor de atribuire aceste demersuri ar fi trebuit iniţiate din primăvara anului trecut.

Nu se ştie însă, şi atunci, în iulie 2013, cât de multă publicitate s-a făcut pentru acest contract, pentru că, la termenul limită, în 11 septembrie 2013 fusese depusă o singură ofertă care, evident, a fost declarată şi câştigătoare. Însă, după două luni de evaluare, comisia de specialitate a anulat procedura, în 7 noiembrie 2013, deoarece ofertantul declarat câştigător a transmis o adresă, la sfârşitul lunii octombrie, prin care anunţa că se află în imposibilitatea semnării contractului. În mod normal, ar fi trebuit să fie prevăzute despăgubiri consistente pentru situaţii de acest gen. Cert este că, potrivit raportului de control, abia în 29 noiembrie 2013 a fost reluată procedura de  achiziţie pentru atribuirea contractului cadru.

De această dată, însă, s-a ales o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, aducându-se argumentul că este o măsură de extremă urgenţă, „datorită apariţiei fenomenelor meterologice în teritoriu înainte de încheierea acordurilor-cadru pentru a asigura în mod freal serviciile de întreţinere pe timp de iarnă” şi "fiind în acel moment în imposibilitatea de a presta serviciile de întreţinere curentă pe timp de iarnă pentru loturile anulate”.

Nu se ştie pe ce criterii s-au transmis, consemnează raportul ANRMAP, invitaţii de participare la procedură către şapte agenţi economici, însă, până la urmă, a fost depusă o singură ofertă, care, în plus, nici nu a fost însoţită de garanţia de participare. În aceste condiţii, a fost semnat un contract în valoare de 13.765.656 de lei, doar pentru sezonul rece 2013 – 2014.

Acestea sunt circumstanţele în care o situaţie previzibilă, respectiv ninsorile de pe perioada anotimpului rece, a ajuns să devină situaţie de extremă urgenţă şi să fie atribuită şi pentru nişte tarife mai mari, aferente „circumstanţelor excepţionale”.

"În mod normal, noi putem să dăm amenzi firmelor contractante, care trebuie să se ocupe de deszăpezire pe autostradă, în cazul în care s-au încheiat contracte de acest tip. Însă, atunci când nu au fost contracte de acest gen, au fost situaţii în care am amendat şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri, pentru că are obligaţia să menţină drumurile în stare de viabilitate. Au mai existat, însă, şi cazuri în care, de fapt, pe unele segmente, de vină era Consiliul Judeţean, care ar fi trebuit amendat", spune Teodor Tudur, şeful Poliţiei Autostrăzi Vest.

O situaţie similară cu cea de acum doi ani

Şi acum doi ani a existat o situaţie similară. Cu foarte multă întârziere au fost atribuite, în 2012, contractele de deszăpezire pentru segmentele de autostrăzi şi drumuri naţionale din vestul ţării. Deşi tergiversările i-au făcut pe responsabilii de achiziţii să promită că în 2013 procedurile de atribuire vor începe din timp, demersurile birocratice, spun cei de la Drumuri, au făcut ca şi anul trecut contractele de deszăpezire să se încheie cu câteva zile înainte de primele ninsori. Iar unele contracte complementare, cum ar fi cele de achiziţie de material antiderapant, să se desfăşoare fără publicarea unor anunţuri de participare.

Atribuirea a fost făcută pe ultima sută de metri, nu doar în Timiş, ci şi în judeţele vecine – Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Mehedinţi. Deşi procedura de atribuire a început încă din vară, miza fiind mare, 32 de milioane de euro, la începutul lunii noiembrie CNADNR preciza: “Licitaţia deschisă pentru întreţinerea curentă pe timp de iarnă 2013 – 2015 pentru Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Mehedinţi a fost prelungită în conformitate cu prevederile legale. Acest lucru a fost necesar pentru soluţionarea tuturor clarificărilor cerute de agenţii economici”. Cu alte cuvinte, la nivelul CNADNR se invoca faptul că firmele interesate de contract ar fi cerut… prea multe detalii.

Situaţia a enervat şi conducerea Consiliului Judeţean Timiş, care susţinea că, deşi există de la nivelul Guvernului asiguraţi bani pentru pregătirea deszăpezirilor pentru iarnă, ei nu pot fi folosiţi, pentru că nu a fost desemnată firma câştigătoare.

Probleme au fost şi cu contractele complementare, cum sunt cele legate de achiziţia de materiale antiderapante. Un exemplu în acest sens a fost “Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în vederea atribuirii contractului de achiziţie şi transport material antiderapant (nisip) pentru activitatea de iarnă 2013  – 2014”, publicat în noiembrie de Direcţia de Drumuri şi Poduri Timişoara. Deşi era un contract foarte important, care presupunea achiziţia a 15.000 de tone de materiale antiderapant, necesar activităţii de deszăpezire, având şi o valoare pe măsură, peste un milion de lei, cu tot cu TVA, acesta a trebuit atribuit rapid, fără anunţ prealabil de participare, lucru  a restrâns numărul participanţilor, dar şi şansele de a obţine un preţ cât mai mic.

Deficienţe semnalate şi de Curtea de Conturi

Şi Curtea de Conturi a demonstrat în ultimii ani că, la nivel naţional, inclusiv în vestul ţării, lucrările de deszăpezire nu au fost scutite de serioase semne de întrebare legate de buna gestionare a banului public. La ultimul raport legat de lucrările de deszăpezire pe drumurile naţionale, publicat  anul trecut, Curtea de Conturi preciza că, în ceea ce priveşte utilajele folosite pentru deszăpezire, la nivelul conducerii Ministerului Transporturilor nu a existat voinţa necesară achiziţionării de către CNADNR “a unor tipuri de utilaje şi echipamente performante, de strictă destinaţie, în număr şi capacităţi bine stabilite, pentru a profesionaliza intervenţiile de deszăpezire şi a diminua ponderea activităţilor desfăşurate cu utilaje de construcţii închiriate şi de către firme de construcţii nespecializate în deszăpezire – solicitările în acest sens ale companiei, pentru asigurarea fondurilor necesare, rămânând fără efect”. Aşa s-a ajuns ca, de pildă, Direcţia de Drumuri şi Poduri Timişoara să închirieze utilaje de la firme private cu tarife diferite de la un judeţ la altul, deşi era vorba de unul şi acelaşi utilaj. Astfel, un utilaj închiriat cu 189.000 de lei pe an, în Timiş, costa 109.000 de lei la Arad şi 123.000 de lei, la Deva.

Scandal fără urmări în Parlament

Modul în care au fost atribuite, inclusiv în Timiş, contractele de deszăpezire de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale au fost subiectul unui întreg scandal întins pe mai multe săptămâni  în Parlament, fiind înaintată şi o moţiune simplă pe această temă – cu titlul sugestiv „Îmbogăţirea baronilor PSD – PNL sau reţeta teleînzăpezirii marca Ponta”. În această moţiune se arăta că, în cazul Regionalei de Drumuri Bucureşti, în noiembrie 2013 au fost lansate licitaţiile cu termene de depunere între douăşi şapte zile. Pentru Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti au fost necesare doar două zile: pe 20 noiembrie, publicare, şi pe 22 noiembrie s-au şi depus ofertele. La Regionala Constanţa, în octombrie au fost publicate atât anunţurile pentru contractele ce vizau iarna 2013 – 2014, cu termen de depunere a ofertelor de şapte zile, cât şi cele pentru întreaga perioadă 2013 – 2015. „Numai că nu se prezintă nimeni, aşa că în noiembrie se relansează cu termene şi mai scurte, trei sau patru zile calendaristice, cu weekend-uri cu tot. La Braşov, pentru trei loturi termenul de depunere a fost de doar şase zile”, mai spuneau parlamentarii care au semnat moţiunea simplă.  

Deputatul Dan Nazare, care contesta acest sistem de realizare a procedurilor de atribuire, mai spunea că pentru Regionalele Timişoara şi Iaşi a fost aplicată aceeaşi „reţetă” ca şi la Constanţa: întâi, în octombrie, a fost lansată procedura, cu termen de depunere în şapte zile, apoi a fost relansată în noiembrie, cu termen de depunere a ofertelor în trei zile. „La Cluj, pentru patru loturi sunt publicate anunţurile pe 11 noiembrie, cu depunere pe 14 noiembrie. Pentru Secţia de Drumuri Naţionale Slatina anunţul a fost publicat pe 5 noiembrie şi depunerea a fost pe 8 noiembrie”, mai spunea Dan Nazare.

Aceste discuţii din Parlament nu au dus la niciun rezultat concret. Singurul lucru care s-a materializat, raportat la zona de vest a fost doar o promisiune, a deputatul PSD Mircea Titu Dobre care a declarat, de la tribuna Parlamentului: „Singurele contracte ce ridică semne de întrebare sunt cele de la Timişoara, la care, conform spuselor domnului ministru Şova, Corpul de control va efectua o verificare, iar rezultatele vor fi confruntate”.