Punct final în 2015 la controversatul contract al semnalizării rutiere din Timişoara?

Semnalizare-Timisoara-RosignLa concurenţă cu schimbul de terenuri pentru “Acvariul” din Piaţa Operei, serviciile de semnalizare rutieră fac obiectul unuia dintre cele mai controversate contracte ale Municipalităţii timişorene, fiind încheiat în 2001, pentru o perioadă de 14 ani. Rămâne de văzut ce variantă va găsi Primăria Timişoara pentru gestionarea semnalizării rutiere în oraş. Consilierii locali spun că, deocamdată, nu s-a discutat nimic oficial în acest sens.

 

O relaţie contractuală de cursă lungă

Simion MosiuPrimăria Timişoara a decis în anul 2001, în timpul fostei administraţii Ciuhandu, să încheie un contract pentru semnalizarea rutieră din municipiu, pe o perioadă de 14 ani, acesta fiind unul dintre cele mai lungi contracte ale Primăriei. Deşi mai mulţi consilieri locali spun că ar fi fost de dorit un contract pe termen mai scurt, pentru ca să oblige cumva părţile la derularea unei relaţii contractuale cât mai bune şi, în plus, pentru a nu limita accesul Municipalităţii timişorene la posibile servicii mai bune, oferite la un preţ mai mic.

“Nu s-a anunţat absolut nimic până acum cu privire la intenţia Primăriei de a organiza licitaţie pe acest segment. Bănuiesc că situaţia se va rezolva, aşa cum ar fi normal, prin licitaţie, nu prin prelungiri de contract”, spune consilierul local PDL Simion Moşiu.

Problema, în acest caz, poate că nu trebuie căutată, însă, la firma beneficiară, ci la Primărie, care a atribuit acest con­tract pe un termen atât de lung. De obi­­cei, contractele de acest gen se atribu­ie pe termen de maximum cinci – şase ani, în cazul unor servicii publice, invo­cându-se necesitatea specializării şi do­tării în timp a firmei contractante.

Noi “premiere” remarcate în domeniul semnalizării şi în 2014

Nici anul trecut nu au lipsit noi apariţii de senzaţie în domeniul semnalizării rutiere la Timişoara. De exemplu, la una dintre şedinţele de plen, mai mulţi consilieri au remarcat că în Timisoara au fost montate indicatoare rutiere direct pe trunchiurile unor copaci. Aleşii locali au propus atunci, în glumă, să se înregistreze la Oficiul de Stat de Invenţii şi Mărci “inovaţia” de la Timişoara. Tot anul trecut se remarca în Consiliul Local că sunt multe indicatoare montate pe domeniul public ce conţin greşeli gramaticale sau de ortografie, gen parcare interzisă “Cu excepția Prefecturii şi a Consiliului Judeţean” sau “Bulevardul Revoluţei”.

“În plus, din ce am văzut eu, s-au dat jos indicatoarele de pe vreo zece străzi, în zona central, care acum se reabilitează, şi nu se ştie ce s-a întâmplat cu ele, unde s-au dus. Sper să nu se ajungă în situaţia în care Primăria să cumpere a doua sau a treia oară aceleaşi semne de circulaţie”, afirmă Simion Moşiu. 

Controale fără niciun efect, inventarieri în curs

indicatoareÎn ultimele rapoarte privind gestionarea finanţelor publice locale, Curtea de Conturi confirmă faptul că, deşi ar fi trebuit să ţină o evidenţă strictă a acestor lucrări de semnalizare rutieră realizate din bani publici, Primăria Timişoara nu a făcut acest lucru. Auditorii publici externi au constatat că elementele de semnalizare furnizate Municipalităţii – indicatoare, borne, calmatoare de trafic, panouri de orientare – nu fac obiectul înregistrării în evidenţele tehnico-operative, altfel spus, facturile de prestări servicii şi furnizare de materiale semnalizatoare sunt înregistrate doar valoric în contabilitate în contul cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile, fără a afecta conturile de imobilizări – pentru mijloacele fixe sau conturile de stocuri – pentru obiectele de inventar.

În urma auditului, Curtea de Conturi a solicitat Primăriei inventarierea şi stabilirea naturii tuturor bunurilor din intersecţiile semaforizate şi a materialelor de semnalizare din oraş (inclusiv a calmatoarelor de trafic şi a stâlpişorilor de delimitare). Municipalităţii timişorene i s-a cerut reglementarea corespunzătoare a activităţii de semaforizare şi semnalizare din punct de vedere al necesităţii, oportunităţii şi legalităţii. Lucru care nu s-a întâmplat până în prezent.

Mai mult, într-un raport făcut public anul trecut, inspectorii Curţii de Conturi arătau că activitatea de control intern la nivelul Primăriei timişorene nu se desfăşoară pe coordonate mulţumitoare în ceea ce priveşte contractul de semnalizare rutieră: “O concluzie care se desprinde este insuficienţa implementării de către persoanele cu atribuţii a controlului intern, precum şi o prea mare uşurinţă în acordarea vizei controlului financiar preventiv.” Inspectorii exemplifică în acest sens situaţia legată de deficienţele consemnate cu ocazia verificării modului de recepţionare a lucrărilor efectuate de către SC Rosign SA, a modului şi documentelor care au stat la baza înregistrării în contabilitate a vânzării de locuinţe.

Anul trecut, conducerea Primăriei Timişoara a fost interpelată de mai multe ori pe tema inventarierii semnelor de circulaţie, iniţiată de Primărie după izbucnirea scandalului legat de semnalizare în municipiu, în ideea că se va constata ce este montat în plus. “În urmă cu ceva timp cred că foarte bine intenţionat aţi dispus un control legat de semaforizare şi semnalizare. Sperăm că nu durează 15 ani, cât contractual. Am primit un răspuns curios – pe o singură stradă s-au demontat 40 de semne de circulaţie. Fiind 1.100 de străzi în Timişoara, dacă presupunem că ar fi în plus doar zece semne de circulaţie o stradă, am ajunge la 10.000. Sunt interesante pentru bugetul oraşului unu – două milioane de euro sau nu?”, întrebau în acest context unii dintre aleşii locali care au făcut interpelări.

Nicolae Robu“Pot să vă spun că este în curs de introducere pe inventar, pentru că din păcate nu a existat aşa ceva. La Serviciul Transporturi, operaţiunea este făcută, documentaţia este predată către Direcţia Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse, care este singura abilitată să gestioneze elemente de patrimoniu şi care, cu implicarea unui expert autorizat, conform prevederilor legii, va lua în inventar absolut tot ce există pe străzi, în maniera cea mai serioasă Nu putem să considerăm că pe toate stră­zile s-au produs astfel de excese. Noi trebuie să avem grijă de banul public şi niciun semn măcar nenecesar nu trebuie montat doar pentru ca cineva să încaseze un ban de pe urma acestei montări”, a spus primarul Nicolae Robu.

Printre excesele remarcate în ultimii doi ani în urma semnalizării rutiere excesive se număra şi cazul străzii Paul Morand, aflată în Parcul In­dustrial Freidorf, mai degrabă o alee industrială înfundată, pe care îşi au sediul doar trei societăţi comerciale. Conform unor contabilizări făcute de Forţa Civică Timiş, de-a lungul a mai pu­ţin de 300 metri au fost amplasate 29 de indicatoare cu “oprirea interzisă”, încă 29 de plăcuţe care atenţionează şoferii că, da­că opresc, ar putea să le fie ridi­cate maşinile, precum şi alte in­dicatoare rutiere. În total peste 70 de indicatoare, adică unul la patru metri, raportat la lungimea străzii.

Pe lângă indicatoarele montate în exces, stâlpii de semnalizare şi delimitare, plătiţi din bani publici şi amplasaţi pe domeniul public, au făcut obiectul unor nemulţumiri legate de oportunitatea plasării acestora în anumite zone, şi despre necesitatea acestor investiţii.

Conform unor consilieri locali, în destule zone din oraş stâlpii mai mult încurcă traficul decât să îl disciplineze. Plasarea unor astfel de stâlpi pe tronsoane circulate, mai spun aceiaşi aleşi locali, este în totală contradicţie cu lucrările de deszăpezire, pentru că există scuza perfectă pentru care plugurile nu intră pe anumite tronsoane – pentru că acolo sunt puşi stâlpi de semnalizare. Plugurile nu pot intra sau, dacă intră pe anumite porţiuni, smulg aceşti stâlpi, care ulterior dispar sau sunt distruşi. Conform aceloraşi voci din Consiliul Local, sunt zone în care, din cauza stâlpilor, ambulanţa nu poate depăşi coloana, şi nu poate ajunge la timp la o intervenţie

Oportunitatea amplasării acestor stâlpi nu este adusă în discuţie doar în cazul celor care delimitează sensuri. Sunt zone, precum Calea Torontalului, în care zeci de stâlpi de acest gen au fost plasaţi pe trotuare, pentru a împiedica accesul autoturismelor şi parcarea abuzivă pe trotuare. Doar că aceşti stâlpi, care costă destul de mult, nu par să-i intimideze pe şoferii care caută parcări cât mai aproape de locul în care lucrează sau la care au treabă. Aşa se face că pe strada Miresei, de exemplu, care face legătura între Calea Torontalului şi Aradului, din câteva zeci de stâlpi de demarcaţie puşi pe trotuare au mai rămas în picioare doar câţiva, restul fiind doborâţi de şoferi, probabil din cauza sistemului destul de slab de ancorare în pavaj.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro