Aşa cum ne-am obişnuit de ani şi ani încoace, şi în toamna acesta, sunt şcoli care îşi vor deschide porţile chiar dacă nu au autorizaţie sanitară de funcţionare. În această situaţie sunt zeci de unităţi de învăţământ din Timiş.

Lipsa apei potabile şi starea degradată a acoperişurilor, principalele probleme

Pe parcursul lunii august, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar şi ai Direcţiei de Sănătate Publică au făcut control la cele 185 de unităţi de învăţământ din Timiş. Au verificat starea igienico-sanitară a clădirilor, asigurarea apei potabile pentru igiena individuală a copiilor, starea igienică a grupurilor sanitare şi normarea lor în funcţie de numărul elevilor care frecventează şcoala. De asemenea, au fost verificate modul de gestionare a deşeurilor menajere, starea igienico-sanitară a sălilor de clasă şi a spaţiilor de cazare şi modul în care s-a făcut controlul medical periodic al cadrelor didactice şi al personalului de îngrijire.

S-a ajuns la concluzia că în 43 de cazuri – 16 şcoli şi 27 de grădiniţe cu program normal – nu poate fi acordată autorizaţie sanitară de funcţionare. Avizul igienico-sanitar nu a fost acordat fie din cauza nefinalizării lucrărilor de reabilitare, fie din cauza lipsei racordării la reţeaua de apă potabilă, fie din pricina statutului incert al unor clădiri, multe fiind implicate în procese de revendicare, în această categorie încadrându-se Liceul „Mihai Eminescu”, din Jimbolia, şi Liceul „Nikolas Lenau” corpul cu clasele I – IV, din Timişoara.

Problemele cele mai mari sunt la câteva licee din Timişoara, spun reprezentanţii I.S.J. Timiş, acolo unde clădirile necesită lucrări ample de reparaţii la nivelul acoperişului sau al planşeelor. De exemplu, la Colegiul Naţional „C.D. Loga” nu au fost finalizate lucrările de reparaţii la acoperiş. Aceeaşi situaţie este întâlnită la Colegiul Bănăţean, la Grupul Şcolar Electrotimiş şi la Şcoala Generală din Banloc. Totuşi, aceste şcoli vor funcţiona cum au funcţionat şi până acum, spune Aurelian Sima, inspector general adjunct, deşi există riscul ca siguranţa elevilor să fie pusă în pericol.

Primăriile, responsabile de siguranţa elevilor

Pe de altă parte, există şcoli în care sunt deteriorate mobilierul, pavimentul sau tâmplăria din sălile de clasă. Este cazul Şcolii Generale nr. 2 „Anişoara Odeanu”, din Lugoj. Nefinalizarea lucrărilor de introducere a apei curente în clădiri, deşi sunt finalizate lucrările de distribuire a apei în localităţi, este o altă problemă cu care se confruntă unele şcoli şi grădiniţe, de exemplu, cele de la Clopodia şi Leucuşeşti.

Aurelian Sima spune că sunt şi câteva unităţi de învăţământ care au fost autorizate cu program de conformare, dar care până la momentul controlului nu au realizat obiectivele propuse. Este vorba despre Şcoala Generală şi Grădiniţa din Leucuşeşti. În aceeaşi categorie cu program de conformare nerealizat se află şi unităţi de învăţământ ce funcţionează în clădiri nou-construite sau reabilitate prin accesare de fonduri – after-school-ul din Curtea, Nădrag, Tomeşti Traian Vuia, dar şi şcolile din localităţile Bulgăruş, Bârna şi Denta.

Viorica Dumitru, adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, afirmă că în majoritatea şcolilor se efectuează lucrări de igienizare, directorii promiţând că le vor finaliza până la începerea noului an şcolar. Viorica Dumitru mai spune că, în mediul rural, există încă şi şcoli care funcţionează cu toaleta în curte. Dar apreciază că acestea nu reprezintă o problemă majoră, în condiţiile în care sunt igienizate şi vitanjate.

Reprezentanţii D.S.P. Timiş au anunţat că în cazul tuturor şcolilor verificate, unde s-au constatat deficienţe igienico-sanitare, s-a dat termen de remediere a situaţiei până la începerea noului an şcolar. Iar dacă problemele vor persista, mai spune Viorica Dumitru, „vom trimite adrese Primăriilor, factorilor de decizie locală pentru a le comunica unde sunt deficienţele şi a lua măsurile care se impun”. Aceasta declară că nu va fi decisă suspendarea activităţii şcolilor decât acolo unde este riscul să se prăbuşească planşeul.

În acest context, responsabile de siguranţa elevilor în şcolile cu risc de prăbuşire sunt Primăriile, care au în administrare, din 2001, clădirile în care funcţionează unităţile de învăţământ: „Primăriile vor fi trase la răspundere dacă se întâmplă ceva cu copiii în şcolile unde se fac reparaţii la acoperiş. Tot ce ţine de lucrări ţine de autorităţile locale”, declară şi Aurelian Sima.