Istoria complicată a proprietăţii asupra unei parcele de teren ce a aparţinut Episcopiei Romano-Catolice a fost tranşată. Trecut forţat în proprietatea Statului, în timpul naţionalizării din 1948, terenul a făcut obiectul unor controversate tranzacţii succesive, ajungând ulterior să fie vândut, la licitaţie, de ANAF. La puţină vreme după ce a ajuns, din nou, în proprietate privată, a fost revendicat de Episcopia Romano-Catolică. Procesul, care a implicat şi Primăria Timişoara, s-a finalizat brusc, cu renunţarea la toate acţiunile demarate în instanţă, anunţă noul proprietar al terenului.  

Înţelegere amiabilă sau recunoaşterea unei stări de fapt?

Punct final în disputa începută în primăvara anului trecut în legătură cu dreptul de proprietate asupra unui teren situat pe strada Aurora, din Timişoara, care a aparţinut Episcopiei Romano-Catolice.

Reprezentantul Constructim Imobiliare SRL Timişoara, firmă acuzată anul trecut de reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice că ar fi achiziţionat de la ANAF acest teren – incomplet degrevat de sarcini –, anunţă că Judecătoria Timişoara a dat, în 21 ianuarie, o decizie atestă că Episcopia Romano-Catolică a renunţat la acţiunea îndreptată împotriva Constructim şi a Primăriei Timişoara. Din respectiva decizie rezultă şi că Municipalitatea a renunţat la judecarea acţiunii în instanţă deschise împotriva Constructim.

Concret, în baza unei sentinţe civile datând de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, Judecători a luat act de tranzacţia încheiată între reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice şi primarul Timişoarei, pe de o parte, şi Constructim Imobiliare SRL, pe de altă parte. În baza aceleiaşi decizii rezultă şi că părţile semnatare ale tranzacţiei au convenit asupra renunţării la judecată şi în respectiva cauză, şi în dosarele conexe.

Managerul Constructim Imobiliare SRL, Lucian Perescu, spune că reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice ar fi renunţat inclusiv la procesul intentat ANAF, de la care compania de construcţii din Timişoara a cumpărat, la licitaţie, respectiva suprafaţă de teren.

Episcopia Romano-Catolică acuza şi ea ilegalităţi

La jumătatea lunii aprilie a anului trecut, reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara lansau acuze publice îndreptate împotriva mai multor instituţii ale statului, reclamând că sunt părtaşe la încredinţarea ilegală a unui teren care aparţinuse Episcopiei unei firme de construcţii din Timişoara. La rândul său, noul proprietar se prevala de informaţiile consemnate în Cartea Funciară la momentul achiziţionării terenului şi solicita să îi fie respectat dreptul la proprietate.

Episcopia Romano-Catolică acuza atunci că o parcelă de teren din proprietatea sa ar fi ajuns, într-o manieră controversată, în proprietatea Constructim, care intenţiona să construiască o grădiniţă şi o creşă, desfăşurând lucrări într-un ritm alert pe terenul în litigiu. Terenul la care se făcea referire, situat în Timişoara, pe strada Aurora, nr. 6 – 8, reprezenta un sfert din totalul suprafeţei pe care Biserica Romano-Catolică o deţinea în zonă la momentul naţionalizării din 1948. Acesta avea o istorie extrem de complicată, el figurând de-a lungul timpului ca aparţinând mai multor proprietari. Şi aceasta după ce, mai spuneau reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice, în 1949, în baza Decretului 176/1948, toate bunurile bisericeşti romano-catolice au fost naţionalizate. La acel moment, terenul de la adresa indicată, pe care era amplasată şi Mănăstirea Marienheim, a trecut în proprietatea Statului. De unde, în 2005, trei pătrimi au fost recuperate de către Episcopia  Romano-Catolică. Singura parcelă de teren rămasă nerecuperată era cea despre care reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice declarau că face încă obiectul unui litigiu. Şi, acuzau în aprilie 2014, se încerca muşamalizarea tacită a situaţiei, cu complicitatea unor instituţii. Întrucât, din proprietatea Statului român, terenul ar fi trecut, mai întâi, ilegal, după Revoluţie, în proprietatea societăţii Servagromec Timişoara. Ulterior, în baza unui şir controversat de contracte de vânzare-cumpărare, terenul a ajuns în proprietatea unor membri ai familiei administratorului societăţii Servagromec, Vasile Dan Cristureanu. Pentru întocmirea acestui şir de contracte, prin care o parte din terenul aparţinând complexului mănăstiresc Marienheim a ajuns în proprietatea socrilor săi, administratorul societăţii, Vasile Dan Cristureanu, a fost condamnat penal, în 2003, iar toate contractele întocmite de el au fost declarate nule. Servagromec a fost ulterior desfiinţată, în 2008. Cu toate acestea, în 2012, socrii fostului administrator au încheiat un contract de ipotecă imobiliară, în faţa notarului Ana Claici, pentru datoriile acumulate de către o altă societate ce aparţinea lui Vasile Dan Cristureanu. În baza acestei ipoteci, familia garanta, în faţa Administraţiei Finanţelor Publice Timişoara, acoperirea creanţelor societăţii Profal Internaţional, înfiinţate de Vasile Dan Cristureanu, chiar cu terenul menţionat a fi în litigiu. Cum creanţele nu au fost recuperate de către ANAF, s-a procedat la executarea silită a societăţii Profal Internaţional, prin scoaterea la licitaţie a terenului litigios.

Puşi în faţa situaţiei împlinite?

Despre întreg acest parcurs extrem de sinuos, însă, reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice declarau că nu au fost înştiinţaţi de către niciuna intre părţi. Şi aceasta până în toamna lui 2013, când utilaje ale Constructim, devenită între timp proprietar al terenului, prin adjudecarea acestuia la licitaţie, de la ANAF, fuseseră aduse pe teren.

Din momentul în care Episcopia Romano-Catolică a aflat că există un nou proprietar al terenului aflat în litigiu, a întreprins, informa preotul Nicolae Lauş, director al Cancelariei episcopale, demersurile legale necesare pentru a semnala instituţiilor statului şi noului proprietar că terenul respectiv i-a aparţinut, înainte de naţionalizare, şi că era obiectul unui proces aflat pe rol. Reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice mai declarau şi că au fost în audienţă şi la primarul Nicolae Robu, solicitându-i să intervină pentru a bloca autorizaţia de construcţie obţinută de firma Constructim Imobiliare, până la clarificarea situaţiei proprietăţii asupra terenului.

Reprezentanţii Episcopiei mai declarau şi că a fost deschis proces şi au fost depuse plângeri penale împotriva noului proprietar, de a cărui bună-credinţă, afirma avocatul Episcopiei Roman-Catolice, Dagmar Boss, reprezentanţii Episcopiei se îndoiau. Motivul? Utilizând ca pretext pentru a obţine avizele necesare în cel mai scurt timp posibil argumentul că investeşte într-un obiectiv de interes pentru comunitate, noul proprietar ar fi procedat, în fapt, la construirea intempestivă a obiectivului propus, ignorând faptul că terenul pe care se pregătea să construiască era încă în litigiu şi că au fost utilizate, în  antecedente, o serie de documente întocmite ilegal.

“Am constatat încă o dată, cu indignare, că, după toate eforturile legale depuse de către instituţia noastră, pentru acest teren, nu am fost luaţi în considerare într-un stat de drept în care ar trebui respectate legile de către toate instituţiile”, reclamau reprezentanţii Episcopiei, adăugând că, în 25 martie 2014, Primăria a eliberat o autorizaţie de construire către Constructim, autorizaţie care ar fi avut la bază o carte funciară falsificată. „Cartea funciară utilizată avea însă o vechime mai mare de 30 de zile şi ea a fost actualizată prin aplicarea unei  ştampile, în data de 20 februarie 2014”, acuza avocatul Dagmar Boss.

Extrasul CF falsificat nu cuprindea consemnarea procesului intentat de Episcopia Romano-Catolică, chestiune pe care reprezentanţii Episcopiei au catalogat-o drept o tentativă de a înşela Biserica..

Constructim: “La momentul achiziţionării, CF-ul era liber de sarcini”

Acesta mai declara şi că procesul intentat de reprezentanţii Episcopiei Roman-Catolice exista doar de două luni şi că, vreme de mai bine de 16 luni, interval în care ANAF a tot încercat vânzarea terenului, nu s-a interesat nimeni de soarta lui.

“În martie 2014 am fost chemaţi în judecată de către Episcopie, într-un litigiu considerat vizibil inadmisibil de toate părţile şi înaintat unei instanţe necompetente (eronat alese de apărătorii Episcopiei – cum instanţa s-a pronunţat deja), singura raţiune fiind în opinia noastră pentru a putea înscrie în CF menţiunea unui litigiu (nou, inexistent la momentul cumpărării, preluării în posesie, depunerii actelor pentru urbanism şi autorizare, oricât de inadmisibil pentru a putea «recupera timpul pierdut» prin nesolicitarea «de 15 ani» a înscrierii pretenţiilor acestora în CF”, era menţionat într-un punct de vedere oficial, întocmit de avocaţii care au reprezentat societatea Constructim Imobiliare.

Lucian Perescu mai declara şi că firma pe care o reprezintă a depus solicitare pentru a obţine certificatul de urbanism şi a respectat toate procedurile legale permergătoare demarării lucrărilor de construcţie: “Nu am început lucrările înainte de a obţine autorizaţia de la Primărie”.

Acesta mai spunea şi că a solicitat să se întâlnească cu reprezentanţii Episcopiei, însă aceştia au refuzat: “Dânşii spun că au o cerere de retrocedare depusă din 2005. Au trimis la faţa locului Poliţia Comunitară şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, au făcut plângere penală pentru violare de domiciliu. Mi-au fost create nişte prejudicii de imagine pe care, dat fiind faptul că acuzele vin din partea acestei instituţii, greu le voi mai putea remedia”.