Expoziţii

Futurotextiles

Un pulover care îţi verifică permanent starea de sănătate, dantelă din rădăcini de căpşune sau o rochie din celuloză care creşte singură, fără cusături, produsă de microbii care duc la fermentarea vinului: în cea de-a treia ediţie a expoziţiei Futurotextiles inovaţia tehnologică atinge uneori cote SF şi se-mbină cu arta şi cu moda haute-couture.

Proiectul “Futurotextiles” s-a născut în urma avântului tehnic şi cultural al oraşului Lille, capitală culturală europeană în 2004. Începând cu 2006, la iniţiativa asociaţiei Lille3000, expoziţia propune o viziune de ansamblu a numeroaselor întrebuinţări ale textilelor contemporane, de la creaţia artistică la ştiinţe aplicate.

De la prima ediţie, expoziţia “Futurotextiles” a avut mai mult de 500.000 de vizitatori din lumea întreagă (Lille, Istanbul, Bangkok, Casablanca, Shanghai, Barcelona, Prato, Lodz). După primele două ediţii (2006, respectiv 2008), expoziţia actuală include noile descoperiri şi pune accentul pe fibrele naturale, pe ultralejer şi pe invenţii demne de autorii de SF.

Expoziţia este compusă din trei părţi: cea pedagogică, în care sunt explicate originile şi diversitatea textilelor, cea ştiinţifică, în care se pune accentul pe tehnologia viitoare a textilelor şi cea artistică, pentru că noile fibre şi proprietăţile lor speciale inspiră mai mult ca oricând creatorii şi designerii.

Expoziţia, care s-a încheiat pe 14 iulie la Cité des Sciences la Paris, va fi itinerată toamna asta şi-n România, între 10 şi 29 septembrie la Timişoara şi, începând cu 15 octombrie, la Bucureşti.

Vernisajul la Timişoara va avea loc în 10 septembrie, ora 19, la Halele Timco

„Evantaie de ieri şi de azi. Colecţia Aurelia Veronica Filimon”

Muzeograful Marcela Oprescu, curatorul expoziţiei, a selectat 86 de piese din cele peste 200 cât numără această colecţie unică în ţară, achiziţionate pe parcursul unei vieţi, cu pasiune şi măiestrie, de către Aurelia Veronica Filimon, fiica eruditului folclorist Aurel Filimon, fondatorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Târgu-Mureş.

De mici sau mari dimensiuni, din dantelă, pergament sau pene, din sidef, baga sau lemn preţios, pictate, sculptate sau încrustate, manufacturate de-a lungul vremii pe bătrânul continent sau în Extremul Orient, evantaiele acestei expoziţii au în comun frumuseţea şi romantismul. Ele nu sunt doar accesorii vestimentare, ci şi modalităţi de manifestare a eleganţei şi cochetăriei feminine prin intermediul unui limbaj secret.
Expunerea evantaielor este completată cu obiecte decorative din colecţia Muzeului de Artă Timişoara, care întregesc atmosfera fascinantă a acestei expoziţii.

Aurelia Veronica Filimon va fi prezentă la vernisaj – care va avea loc în 16 iulie, de la ora 18, la Muzeul de Artă – şi va împărtăşi publicului povestea acestor evantaie şi a acestei colecţii.

Palatul Baroc, până în 10 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni

Expoziţie permanentă de artă românească modernă

Expoziţia constituie un proiect al secţiei de specialitate din cadrul Muzeului de Artă Timişoara şi este îngrijită de muzeograful Ramona Orban. Aceasta cuprinde în jur de 150 de lucrări de pictură şi sculptură create în perioada 1850 – 1970 de cei mai importanţi artişti români moderni şi încearcă să puncteze, prin expunerea cronologică, evoluţia artei româneşti moderne şi transformările de ordin stilistic şi tematic apărute în acest interval de timp.

Sunt expuse lucrări semnate Constantin Lecca, Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman,  Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Francisc ?irato, Ştefan Dimitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Elena Popea, Miliţa Pătraşcu, A.J. Steriadi, H.M. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu si alţii – portrete, peisaje, scene de gen şi naturi statice, de la neoclasicism până în pragul artei contemporane.

Muzeul de Artă

Vitrina cu cărţi

“Visătorul”, Ian McEwan (Ed. Polirom)

În şapte poveşti legate între ele, Peter Fortune îşi aminteşte diferite întâmplări din timpul copilăriei sale ciudate. Trăind la graniţa dintre vis şi realitate, el trece prin aventuri fantas-tice, trăieşte în trupul bătrânei sale pisici şi al unui copil răutăcios, se luptă cu o păpuşă rea, care s-a trezit la viaţă şi caută răzbunare, găseşte într-un sertar plin cu fleacuri o cremă care face oamenii să dispară etc. În cele din urmă se trezeşte, copil de unsprezece ani fiind, în trupul unui adult şi începe cea mai mare aventură a vieţii sale: se îndrăgosteşte.

The Independent spune despre Visătorul că este “o carte despre nostalgii neîmpărtăşite, iar copiii nu-şi pot aroga monopolul acestora”.
 
“Scrisori”,  Michelangelo Buonarroti (Ed. Art)

Scrisorile lui Michelangelo completează inedit imaginea unei personalităţi fascinante, fiind dovada unei naturi complexe, după cum spune C.D. Zeletin. Ele reconstituie din reflexii ambientale viaţa de toate zilele a unui mare artist, izolată de viaţa abstractă a creatorului. Astfel, epistolarul îl dezvăluie pe autorul său mai mult ca om al raţiunii practice şi mai puţin ca om al ideilor – ceea ce a fost, în ultimă instanţă, Michelangelo şi ceea ce poezia sa dovedeşte într-o măsură incomparabil mai mare.

“Relevante pentru reconstituirea profilului moral şi afectiv al artistului, document infailibil datorită spontaneităţii şi redactării în afara oricărui gând de publicare, scrisorile aduc bogate informaţii privind arta sa, istoria elaborării majorităţii operelor sale. Mai mult decât atât, ele reprezintă o posibilitate ideală de a îndepărta erorile sau prezentările unilaterale ale figurii lui Michelangelo, dimensiunea de jurnal aducând la lumină un psiholog şi un bun cunoscător de oameni, o conştiinţă gravă şi un caracter”, mai spune C.D. Zeletin.

“Inferno”, Dan Brown, Ed. RAO

Robert Langdon, profesorul de simbolistică de la Harvard, se trezeşte la miezul nopţii într-un spital. Dezorientat şi suferind din pricina unei răni la cap, el nu-şi aminteşte nimic din ce i s-a întâmplat în ultimele 36 de ore, nici cum a ajuns acolo, nici de unde are acel obiect bizar pe care medicii i l-au găsit în captuşeala hainei. Lumea lui Langdon se transformă în haos şi se vede nevoit să fugă prin Florenţa împreună cu Sienna Brooks, o tânară a cărei prezenţă de spirit îi salvează viaţa.

Profesorul îşi dă repede seama că se află în posesia unei serii de coduri îngrijorătoare create de un om de ştiinţă sclipitor – un geniu a cărui obsesie legată de sfârşitul lumii e egalată doar de pasiunea pentru una dintre cele mai influente capodopere care s-au scris vreodată – poemul epic Infernul, al lui Dante Alighieri. Palazzo Vecchio, Gradinile Boboli şi Il Duomo sunt locuri istorice care le oferă lui Langdon şi Siennei şansa de a descoperi o reţea de pasaje ascunse şi de secrete vechi, dar ai o paradigmă ştiinţifică terifiantă care va fi folosită fie pentru a îmbunătăţi substanţial viaţa de pe pământ, fie pentru a o distruge.

Pianistul Murray Perahia susţine un recital la Festivalul Enescu

Americanul Murray Perahia, unul dintre cei mai apreciaţi pianişti la nivel internaţional şi care a fost distins cu două premii Grammy, va susţine un recital la Festivalul Internaţional “George Enescu”, pe 28 septembrie.

Perahia, un talent recunoscut de Vladimir Horowitz

Recitalul de la Bucureşti al pianistului Murray Perahia care va avea loc în 28 septembrie, de la ora 17, pe scena Ateneului Român, se va desfăşura cu casa închisă. Potrivit Mediafax, din program fac parte lucrări ale compozitorilor Johann Sebastian Bach –“Suita franceză nr. 4 în Mi bemol Major BWV 815”, Ludwig Van Beethoven – “Sonata nr. 23 în Fa Minor Op. 57 Appassionata”, Robert Schumann – “Faschingsschwank aus Wien Pp. 26” şi Frédéric Chopin – “Impromptu nr. 2 în Fa diez Major Op. 36” şi “Scherzo nr. 2 în Si bemol Major Op. 31”.

Un talent recunoscut de Vladimir Horowitz însuşi, pianistul american Murray Perahia declara: “Cânt cu dragoste. Numai aşa oamenii se pot îndrăgosti, la rândul lor, de muzica clasică”. Anul trecut, prestigioasa casă de discuri Sony Classical a marcat cei 40 de ani de colaborare cu Perahia editând un set de 72 de CD-uri şi DVD-uri cu interpretările lui. Cea mai recentă înregistrare a sa, “Variaţiuni şi Fugă după o temă de Händel”, de Johannes Brahms, este considerată una dintre cele mai bune interpretări disponibile.

Destinul lui Murray Perahia, în vârstă de 66 de ani, este marcat de muzică. Chiar dacă, la un moment dat, a fost la un pas să-şi încheie cariera de pianist concertist din cauza unei inflamaţii la un deget. S-a recuperat ascultând şi repetând, în gând, Bach. “În acea perioadă grea, am hotărât că trebuie să-mi umplu zilele cu muzică. Nu exista altă cale, asta e viaţa mea; e pusă în slujba muzicii. Aveam nevoie de muzică. Stăteam pe un scaun în cameră şi ascultam Bach, citeam partituri. Bach mi-a dăruit confortul de care aveam nevoie”, îşi amintea Perahia într-un interviu acordat pentru un săptămânal francez.

Născut la New York, a început să studieze pianul la vârsta de patru ani. A urmat cursurile Colegiului Mannes, unde s-a specializat şi în dirijorat. A fost artist invitat al celebrei Orchestre a Filarmonicii din Berlin. Multipremiat, Murray Perahia l-a avut aproape pe Vla-dimir Horowitz, o legendă a pianului, care îi iubea muzica. La un an după ce câştigase Concursul internaţional de pian de la Leeds, Perahia şi-a făcut debutul concertistic şi a înregistrat primul LP. “Eram la New York şi, înainte să intru în studio, m-am întâlnit cu Horowitz care tocmai ieşea. Mi-a ţinut uşa şi-a spus: Succes!”, povestea Perahia emoţionat.

Concert al Royal Philarmonic Orchestra, sub bagheta lui Cristian Mandeal

În aceeaşi seară în care va concerta Perahia, de la ora 19.30, pe scena Sălii Mari a Palatului este programat un alt eveniment de excepţie, concertul susţinut de Royal Philarmonic Orchestra sub bagheta maestrului român Cristian Mandeal care va marca încheierea celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului. În prima parte a programului va fi interpretată o lucrare rară a compozitorului George Enescu – “Capriccio pentru vioară şi orchestră” (orchestraţie de Cornel Ţăranu, după schiţele compozitorului), solist fiind Dimitry Sitkovetsky, la vioară.

În a doua parte a concertului, Corul Academic Radio, sub bagheta dirijorului Dan Mihai Goia, şi Corul de Copii Radio, dirijat de Voicu Popescu, se vor alătura prestigioasei orchestre britanice pentru a interpreta “Simfonia nr. 3”, de Gustav Mahler. Solistă va fi mezzo-soprana Jennifer Johnston.

Totodată, de la ora 12, va avea loc un alt recital. Pe scena Ateneului Român va urca unul dintre cele mai cunoscute ansambluri de muzică de cameră britanice, The Schubert En-semble. Fani declaraţi ai lui George Enescu, britanicii au sărbătorit 30 de ani de la înfiinţare interpretând lucrări ale compozitorului român pe scena londoneză. Recitalul de la Bucureşti include şi lucrarea “Cvartetul cu Pian nr. 1 în Re Major Op. 16”, compusă de George Enescu în anul 1909.
Festivalul “George Enescu” se va desfăşura între 1 şi 28 septembrie, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară. Festivalul aduce pe scenele româneşti unii dintre cei mai mari artişti ai momentului, de la pianistul şi dirijorul Daniel Barenboim la pianista fenomen Yuja Wang, alături de orchestre de top, cap de afiş oriunde în lume – Staatskapelle Berlin, Royal Concertgebouw Orchestra, Pittsburgh Symphony Orchestra.