După ce Primăria Timişoara a acceptat ca, în cadrul unui proiect naţional, să fie prelevate probe de sol, pentru analizarea gradului de poluare, rezultatele au indicat zone infestate, dar şi areale industriale unde solul are un procent semnificativ de substanţe toxice.

Zone infestate cu substanţe chimice şi deşeuri

Primăria Timişoara anunţa, în luna mai, începerea colaborării cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială Ecoind Bucureşti, în cadrul Proiectului „Studiu privind nivelul de poluare a solurilor în principalele oraşe din România”. Aceasta colaborare presupune că Municipalitatea beneficia de rezultatele obţinute în cadrul proiectului, prin transferul cu titlu gratuit a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice obţinute, respectiv un studiu de sinteză care include informaţii privind calitatea solurilor urbane în Timişoara, considerate relevante pentru demersurile, planurile, strategiile şi programele de dezvoltare urbană ale oraşului.

Tot atunci au fost prelevate 29 de probe de sol, care au fost supuse analizelor de laborator,  pentru 11 indicatori de calitate a solurilor.

Între timp au venit şi rezultatele, fiind identificate zone poluate semnificativ, cum ar fi arealul degradat situată în cartierul Kuncz, unde au fost depozitate necontrolat deşeuri, dar şi zona din proximitatea Uzinei vechi de apă Aquatim, unde solul natural este amestecat „cu un material de umplutură a cărui provenienţă nu este cunoscută.”

Interesantă ar fi fost şi prelevarea unor probe de pe amplasamentul Solventul sau din zona învecinată, unde ani de zile au existat poluări masive cu hidrocarburi şi unde un „investititor strategic” dorea realizarea unui complex imobiliar.

„Ar fi fost mai relevante asemena probe în zonele contaminate radioactiv din judeţ”

Inginerul Mircea Goloşie, autor al mai multor studii legate de poluarea radioactivă a solului în Timiş, poluare la care s-a ajuns în urma exploatărilor miniere, consideră că un astfel de demers de analiză a unor mostre de sol este binevenit pentru Timişoara. Dar, mai spune, ar fi fost mai relevantă efectuarea unor astfel de testări în zonele în care se cunoaşte existenţa unui grad ridicat de contaminare radioactivă.

„Sunt şi în Timişoara zone cu depăşiri de radioactivitate, deşi lumea nu vorbeşte despre asta. Ar fi fost mult mai interesant însă un astfel de set de analize în fostele zone miniere din judeţ, unde încă există halde de minereu radioactiv”, crede Mircea Goloşie.

Conform inventarierii realizate prin măsurători precise, cu echipament de specialitate de către asociaţia Hobby Club „Jules Verne”, din Buziaş – unul dintre puţinele ONG-uri care realizează monitorizări cu echipamente de specialitate –, în Timiş mai sunt cel puţin cinci situri contaminate radioactiv, care prezintă un grad semnificativ de periculozitate pentru localnici. Mircea Goloşie spune că situri cu potenţial radioactiv au fost identificate la Nădrag, Tomeşti – Boloşeşti, Darova, Luncani şi Fărăşeşti. Haldele sau rămăşiţele unor exploatări de uraniu din aceste perimetre îi expun încă pe localnici la doze nepermis de mari de radioactivitate.

După ani de activitate în acest domeniu, Mircea Goloşie a ajuns la concluzii şocante. În localitatea Tomeşti, de pildă, materiale din halda de steril a unei mine de uraniu abandonate au fost folosite la construcţia unor case din zonă şi la diverse lucrări de pietruire, la care acum au fost identificate valori de radiaţii mai mari decât la intrarea în mină. Conform acestuia, doar în zona Banatului a identificat 25 de astfel de mine în care s-a exploatat uraniu.

Mai grav este faptul că autorităţile centrale par să fi uitat complet de aceste amplasamente, deşi aveau obligaţia iniţierii unor demersuri complete de decontaminare şi transportare a deşeurilor la depozitul specializat de la Feldioara.