Un clasament recent, realizat la nivel european, care reflectă situaţia sistemelor naţionale de sănătate, plasează România pe penultimul loc din Europa, cu opt indicatori deficitari. Printre aceştia figurează  mortalitatea infantilă, rata deceselor în urma accidentelor vasculare cerebrale şi a afecţiunilor cardiovasculare, rata de supravieţuire a bolnavilor de cancer, rata avorturilor, depresia şi infecţiile cu stafilococ auriu rezistent la tratamentul cu antibiotice.

România, penultimul loc din Europa într-un clasament care reflectă situaţia sistemelor naţionale de sănătate

Indexul european al sistemelor medicale (EHCI), un sistem de măsurare anuală a situaţiei din 36 de sisteme medicale naţionale din Europa, plasează România pe penultimul loc, cu 453 de puncte obţinute, dintr-un total de 1.000. Cu puţin înaintea României se clasează Bulgaria, Muntenegru şi Serbia, în vreme ce ţara care încheie clasamentul este Bosnia Herţegovina.

Pe primele locuri în ierarhia întocmită pentru anul 2014 se situează, în ordine, sistemele naţionale de sănătate din Olanda, Elveţia, Norvegia, Finlanda şi Danemarca.

Documentul care furnizează o ierarhizare a sistemelor naţionale de sănătate din Europa a fost făcut public, potrivit Mediafax, la finalul lunii ianuarie, la Bruxelles, în prezenţa comisarului european pentru sănătate Vytenis Andriukaitis.

Rezultatele detaliate ale studiului, precum şi recomandările elaboratorilor acestuia, au fost publicate şi pe pagina de internet a 

Health Consumer Powerhouse (HCP), compania privată din Suedia care realizează studiul şi care cuantifică performanţele sistemelor medicale din Europa şi Canada.

Într-o evaluare a situaţiei din sistemele naţionale de sănătate din ţările plasate pe ultimele locuri ale clasamentului, autorul studiului, dr. Arne Björnberg, a atenţionat asupra faptului că România şi Serbia sunt singurele ţări din EHCI care înregistrează „roşu pe linie” la opt indicatori: reducerea deceselor cardiovasculare, reducerea deceselor prin accident vascular cerebral, mortalitatea infantilă, rata de supravieţuire a bolnavilor cancer, anii de viaţă pierduţi prin deces ce putea fi prevenit, infecţiile cu MRSA (stafilococ auriu meticilino-rezistent), rata avorturilor şi depresia.

În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, considerată a fi „cel mai relevant indicator” din studiu, aceasta este de aproape 10 la 1.000 de naşteri în România. Acest indicator situează România pe ultimul loc în această privinţă. Şi aceasta în condiţiile în care media europeană a mortalităţii infantile este de 6 la 1.000 de naşteri, cel mai bine situată fiind Islanda, cu doar două decese la o mie de naşteri.

Raportul EHCI cuprinde 48 de indicatori, grupaţi în şase categorii.

La categoria “Rezultatele tratamentelor”, România a acumulat 83 de puncte din 250, clasându-se pe ultima poziţie, alături de Serbia. La capitolul “Accesibilitate” (care reprezintă timpii de aşteptare pentru tratament), România a primit 100 de puncte (din 225), situându-se la acelaşi nivel cu Spania, Marea Britanie, Polonia şi Lituania şi înaintea Suediei şi Irlandei (câte 88 de puncte) şi a Bosniei şi Herţegovinei (75 de puncte). România a acumulat 63 de puncte din 150 la “Gama de servicii şi extinderea acestora”, fiind situată doar înaintea Albaniei şi Bulgariei. 71 de puncte din 125 au fost înregistrate de România la capitolul "Prevenţie" şi 52 de puncte din 100 la “Farmaceutice”. La aceste două categorii, România se situează la acelaşi nivel cu Bulgaria şi Polonia. La categoria “Drepturile şi informarea pacienţilor”, România a obţinut 83 de puncte din 100.

Colapsul sistemului medical românesc, o provocare pentru solidaritatea UE

Potrivit raportului EHCI, în România s-a diminuat numărul serviciilor la care au acces pacienţii, iar calitatea acestora este, în general, foarte slabă, anumite grupuri etnice nebeneficiind deloc de servicii medicale sau beneficiind de îngrijiri medicale de proastă calitate. În acest context, elaboratorii raportului apreciază că principalele eforturi trebuie să vizeze restabilirea serviciilor de bază, îngrijirea maternală şi medicina generală. De asemenea, se mai precizează în raport, exodul cadrelor medicale trebuie abordat, precum şi corupţia larg răspândită. În document se avertizează şi asupra faptului că România trebuie, în primul rând, să reducă proporţia asistenţei spitaliceşti, plasând accentul pe îngrijirile ambulatorii. În acest fel, apreciază elaboratorii raportului, cheltuielile sistemului ar scădea, iar rezultatele tratamentelor s-ar îmbunătăţi.

“Colapsul sistemului medical românesc este o provocare pentru solidaritatea UE”, se mai precizează în documentul în care îi este recomandat ţării noastre ca principalele eforturi să vizeze restabilirea serviciilor de bază, precum vaccinările, îngrijirea maternală şi medicina generală şi să întreprindă demersuri pentru stoparea exodului cadrelor medicale şi a corupţiei endemice.