La 150 de ani de la înfiinţare, Parcul Central din Timişoara, denumit iniţial Scudier, a fost redeschis, după doi ani în care fusese închis pentru modernizare. Inaugurarea a avut loc azi, în prezenţa primarului Nicolae Robu.
Lucrările privind modernizarea parcului, în valoare de 6.500.000 de lei plus TVA, realizate de asocierea Lovrintim SRL şi Rogera Prest Com SRL, au început în 2017. Concret, transmite Primăria Timişoara, au fost refăcute aleile, mobilierul urban, a fost instalat un sistem de irigare, au fost plantaţi arbori, arbuşti şi flori şi a fost refăcut gazonzul din peluze:
- S-au amenajat 5.232 mp alei din pavele, 5.960 mp alei asfaltate şi 440 mp alei nou create cu pavele.
- Au fost plantaţi 4.635 de arbori şi arbuşti, 1.398 de plante perene, 280 de butaşi de trandafiri şi peste 20.000 flori anuale, alţi 302 arbori şi arbuşti fiind transplantaţi.
- Au fost montate 8 pergole, la fiecare pergolă fiind plantată o altă specie de liane: glicină, clematis, trandafiri sau iederă.
- S-au gazonat 56.200 mp suprafaţă de peluză;
- A fost instalat un sistem de irigare atât prin aspersiune, cât şi prin picurare.
- A fost amenajat un pavilion pentru muzică şi trei gradene: la frunza de Ginkgo biloba, la patio şi la intrarea dinspre Podul Maria.
- Au fost montate montat 134 de bănci, 56 de scaune şi 112 coșuri de gunoi.
- A fost înlocuită conducta de apă potabilă ce traversa o parte din parc, s-a montat apometru.
De asemenea, au fost amenajate nouă puncte de interes:
Statuia lui A. Mocioni. Aranjamentul a fost schimbat, în locul exemplarelor de buxus a fost plantat sub formă de gard viu cu flori roz, cu înălțimea maximă de 25 cm, dublat de un şir de lavandă şi trandafiri albi (crem).
Statuia lui Vicenţiu Babeş. În spatele gradenelor, în formă de potcoavă, au fost plantate exemplare de irişi, crini de vară şi yucca, ce acoperă o perioadă de două luni cu flori de culori şi parfumuri diferite. Statuia este înconjurată de un masiv de crăițe.
Aleea personalităţilor. La intrarea în parc dinspre Catedrală în pavaj a fost montată stema Timişoarei, din mozaic. Au fost amenajate două rabate (la intrare şi spre statuia Ostaşului Român) cu trandafiri (galbeni şi portocalii) lavandă şi tisă aurie. Pentru crearea aspectului cromatic a fost aşternută spărtură de marmură albă. Au fost reabilitate fântânile arteziene şi dotate cu jocuri de lumini.
Patio (mica grădină spaniolă) este un obiectiv nou care imită o curte interioară de casă spaniolă. Au fost plantaţi crini de toamnă, hortensii, rododendroni, skimmia japonica, un arţar japonez în centru şi lauri falşi cu picior. Aleea este amenajată cu plăci din piatră naturală. Pentru asigurarea unui pH acid pe timp îndelungat, s-a așternut un strat de scoarță de pin naturală, printre rododendroni şi skimmia.
Arabescuri.De o parte şi de alta a statuii Ostaşului Român au fost amenajate arabescuri din flori, ca la Viena, formând un model de ie românească. Arabescurile principale sunt tivite pe trei laturi cu un aranjament din flori de diferite culori, schimbându-se în funcție de sezon. Colţurile sunt marcate cu exemplare de tisă, în arabescurile secundare s-au plantat rabare cu trandafiri de culoare albă. S-a creat un joc de forme şi culori cu ajutorul argilei, spărturii de marmură şi scoarţei de pin.
Pavilionul şi banca circulară sunt alte două obiective noi. A fost amenajat un pavilion şi o bancă montată în jurul unui tei.
Frunza de Ginkgo biloba este tot obiectiv nou. În stânga intrării dinspre Podul Maria, în faţa celor două exemplare de Ginkgo biloba a fost conturată ca un labirint o frunză de ginkgo. Labirintul este format din lemn câinesc şi jocuri de spărtură de marmură şi scoarță de pin.
Zona pentru şahişti. Zona cu mese de şah a fost prelungită până la statuia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Au fost montate un număr mai mare de mese de şah. S-a amenajat în pavaj o tablă de şah de dimensiuni mari, pentru piese de exterior.
Statuia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Aranjamentul este format din lemn câinesc în formă de stea, în exteriorul stelei fiind plantate begonii albe, iar în interior roşii, iar cele trei intrări sunt străjuite de trandafiri albi.
Pentru Parcul Central, denumit iniţial Scudier, referatul semnat de prof. Ioan Coste menţionează anul 1870 ca dată a înfiinţării şi precizează că pentru îngrijirea acestuia s-a constituit, nouă ani mai târziu, în 1879, Asociaţia parcului din Iosefin. Exemplarele de arbori rămaşi din acea perioadă sunt în număr redus: platani, stejari şi frasini şi câteva exemplare exotice de nuc negru american, salcâm japonez şi castan sălbatic. Modificări importante sub aspect arhitectural şi al sistematizării au afost aduse parcului în anii 80 ai secolului trecut s-au făcut. 40 de ani mai târziu, în 2009 s-a amenajat o „Alee a personalităţilor” cu următoarele busturi: Alexandru Mocioni, Stan Vidrighin, Carol Küttel, Török Ianos, Béla Bartók, Claudius Florimund Mercy, Eugeniu de Savoya, Aurel Cosma şi Sever Bocu.
Ultimele comentarii