Peştera Româneşti, locul unde, de 30 de ani, se întâlnesc splendoarea naturii cu cea a muzicii, este, din nou, pregătită de spectacol. Anul acesta, aici se vor auzi acorduri de Mozart, Grieg, Şostakovici, Puccini, Mendelssohn-Bartoldy şi Schubert.

Concertul din Peştera Româneşti, ajuns la cea de a 30-a ediţie, va avea loc duminică, 26 octombrie, între orele 12 şi 14. Concertul va fi susţinut, ca de obicei, de Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Banatul”, avându-i de data aceasta ca dirijori pe Raymond Jansen, din Olanda, Peter Oschanitzky, Radu Popa şi Gheorghe Costin, şi de sopranele Alina Todea şi Bianca Mihăescu şi tenorul Mircea Şonea. În program vor fi incluse lucrări de W.A. Mozart, E. Grieg, D. Şostakovici, G. Puccini, F. Mendelssohn-Bartoldy, Ch. Chaplin şi Fr. Schubert. Concertul, organizat ca în fiecar an de Fundaţia Academică Culturală Timişoara – cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş, al Consiliului Local Timişoara, al Primăriei Tomeşti, al Centrului Judeţean de Cultură şi Artă Timiş, al Asociaţiei Speotimiş, al Filarmonicii „Banatul” şi al Casei de Cultură a Studenţilor – va fi urmat de o proiecţie de imagini speologice, în cadrul proiectului „Să iubim natura”.

În ceea ce priveşte costurile de organizare a evenimentului, în mare parte acestea sunt suportate de sponsori, de Consiliul Local Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş. “Pentru noi, ca organizatori, acest concert înseamnă foarte multă muncă, dar şi plăcere. E şi foarte mult voluntariat, speologii lucrează şapte zile înainte de concert şi alte trei după, toate instrumentele se transportă în mână până sus la peşteră. Apoi, trebuie luate în calcul şi cheltuielile cu muzicienii, onorariile. În principiu, câteva sute de milioane de lei vechi. Dar măcar lucrurile s-au standardizat şi oamenii se mişcă aproape natural, fiecare ştie ce are de făcut”, declara, la una dintre ediţiile trecute, Coriolan Gârboni, preşedintele Fundaţiei Academice Culturale Timişoara.

Pe scena improvizată din Peştera Româneşti au concertat, în timp, nume sonore din arealul muzicii clasice, dar şi din muzica jazz, blues, rock sau electronică: Orchestra regală daneză, Orchestra Universităţii din Szeged, Cvartetul de suflători din Viena, Cvartetul de suflători din Franţa, Corul “Svetlo Rafail”, din Zdrenjanin, orchestre ale Filarmonicii “Banatul” şi Filarmonicii din Arad, Orchestrele simfonice ale Profesorilor de la Facultatea de Muzică, corurile “Margana”, “Sabin Drăgoi”, “St. Rafailo Banatski” (Serbia) şi “Canon”, formaţiile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “Nightlosers”, “Cargo”, “Zdob şi Zdub” solişti de marcă cum ar fi Ştefan Ruha, Alexandra Guţu, Kathleen Evans, Gabriel Croitoru şi alte orchestre simfonice internaţionale.

Româneşti, locul unde se întâlnesc splendoarea naturii cu cea a muzicii

Peştera Româneşti – care beneficiază de la natură de o acustică deosebită –, a fost, pentru prima dată, gazda unui concert în 11 octombrie 1984, an în care Cercul Speotimiş organiza cel de-al 12-lea Speosport Republican. Povestea concertului din Peştera de la Româneşti a început în urmă cu 30 de ani, din visul unui speolog – doctorul Constantin Lupu, membru fondator al Asociaţiei Sportive Speotimiş Timişoara.
În 1984, la Româneşti a avut loc o întrunire extraordinară a speologilor din ţară, „Speo-sportul republican”, iar Constantin Lupu a dorit să dea un aer mai special evenimentului la care participau 500 de speologi din toată ţara. „Trebuia să le oferim ceva deosebit şi nu ştiam ce. Şi am avut un vis cu o muzică foarte frumoasă, cu valuri de lumină albastră. Aşa mi-a venit ideea să ţinem concerte în peşteră. Deşi a fost destul de greu, pentru că am avut nevoie de aprobări până şi de la Securitate, în septembrie 1984 a avut loc primul concert în peştera de la Româneşti. Au apărut articole în străinătate cu titlul «Mozart într-o peşteră din Carpaţi», lumea a aflat de noi şi am decis să continuăm concertele, iar Mozart a rămas patronul acestor concerte”, spunea Constantin Lupu.

În primii ani iniţiativa a fost văzută de către localnicii din Româneşti drept un lucru nepotrivit, „necurat”: „Ce să caute oameni într-o peşteră şi să asculte muzică? E o lucrare a Diavolului”, îşi amintea Constantin Lupu că se vorbea prin zonă. Reticenţa faţă de acest eveniment s-a domolit în momentul în care a reuşit însă să îl convingă pe protopopul Făgetului de la acea vreme să participe la unul dintre concertele din peşteră. „Am legat prietenii acolo, iar toţi localnicii aşteaptă acum cu nerăbdare evenimentul şi nu se mai miră de miile de oameni care vin la Româneşti la concert”, mai spunea dr. Lupu.
Primele cinci concerte din peşteră au fost organizate în totalitate de către voluntari, apoi au urmat concerte cu instrumente simfonice şi interpretări corale, cu invitaţi şi solişti de seamă, din ţară, dar şi din străinătate, iar cheltuielile au început să fie suportate de sponsori.
Din 1999, concertele se desfăşoară sub patronajul Fundaţiei Academice Culturale Timişoara. „De atunci ne-am ţinut de publicaţiile din Berlin şi Elveţia şi s-a răspândit vestea acestui concert îmbinat cu frumuseţile naturii, iar an de an a crescut şi numărul de spectatori, de la o mie la cinci mii în 1988, când am avut un concert extraordinar cu maestrul Ştefan Ruha, de la Cluj, care a interpretat «Anotimpurile» lui Vivaldi împreună cu orchestra Filarmonicii «Banatul»”, îşi amintea Constantin Lupu.
De atunci, în fiecare an la Concertul din Peştera de la Româneşti vin turişti din peste 30 de ţări din Europa, din Africa, Japonia şi Statele Unite ale Americii, precizează iniţiatorul tradiţiei muzicale de la Româneşti.
„Până în prezent, concertul simfonic a fost desfăşurat pe ideea întâlnirii omului cu natura, cu Munţii Poiana Ruscă, cu toamna de aur a munţilor Banatului. Asta a fost ideea de atunci şi încă se menţine”, spunea Constantin Lupu.

O peşteră din paleolitic

Peştera Româneşti este, potrivit speotimis.ro, cea mai cunoscută peşteră din Munţii Poiana Ruscă, fiind amintită şi sub numele de Peştera Mare de la Fereşeşti sau Peştera cu Apă.

Existenţa ei a fost cunoscută omului încă paleolitic. Primele cercetări efectute în Peştera Româneşti au fost de natură geologică şi faunistică, realizate de T. Orthmayr, în 1872. Cercetări speologice mai complexe au fost realizate abia în 1963,când a fost realizat şi primul plan topografic al peşterii.
Situată în apropierea satului Româneşti, din comuna Tomeşti, peştera a fost explorată pe o distanţă de 1450 metri, aflându-se încă în curs de explorare. Galeriile acesibile turiştilor însumează 340 metri. Intrarea lată de 9,5 metri şi înaltă de luminează calea vizitatorului pe o distanţă de 70 metri, după care utilizarea unui sistem de iluminare artificială devine necesară. Galeria principală este aproape rectilinie, de mari dimensiuni, atingând dimensiunile cele mai mari în Sala Liliecilor, numită astfel datorită coloniei de lilieci ce sălăşluiesc aici.