Preşedintele României, Klaus Iohannis, a afirmat, ieri, la Timişoara, că ţine să explice câteva lucruri care au trezit discuţii în spaţiul public, cum ar fi lipsa sa de comunicare, despre care a afirmat că s-a datorat dorinţei de a aplana conflicte şi de a „construi consensul”.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat, luni, la Timişoara, unde a deschis conferinţa Diaspora şi prietenii săi, printr-un discurs ţinut pe scena Operei Naţionale Timişoara. În alocuţiunea sa, şeful statului a afirmat că va aborda, în premieră, mai multe teme, printre care şi lipsa sa de comunicare, anunţă Mediafax.

„Ultima dată am fost la Timişoara pe 16 decembrie 2014, cu puţin timp înainte de a depune jurământul şi a deveni efectiv preşedintele României. S-au scurs de atunci aproape 500 de zile şi pentru că sunt într-un loc special unde s-a respirat prima dată aerul libertăţii vă rog să îmi permiteţi să împărtăşesc câteva gânduri personale pe care nu le-am spus public sau pe care le-am abordat doar tangenţial. Când am devenit preşedinte, am vorbit despre un nou proiect naţional şi despre o schimbare de paradigmă. Despre o altfel de politică şi despre un alt comportament al preşedintelui în raport cu legea fundamentală, cu celelalte instituţii şi mai ales în raport cu oamenii. Tocmai de aceea vreau să mă refer înainte de toate la câteva lucruri care au trezit de multe ori vii discuţii în spaţiul public”, a spus şeful statului.

El a precizat că a preferat, la începutul mandatului său, să lase faptele să vorbească de la sine, ceea ce a părut ca o „absenţă din arenă”, însă i-a asigurat pe românii din ţară şi străinătate că îi aude şi le cunoaşte problemele: „Am preferat, pentru a nu deschide fronturi şi falii, pentru a nu genera tensiuni de la nivelul funcţiei prezidenţiale, să «las de la mine», cum se spune, şi să nu răspund provocărilor. Am crezut întotdeauna că e mai bine să vorbească acţiunile şi faptele mele şi că Preşedintele trebuie să fie un factor de echilibru cât mai puternic. A ieşi din sfera senzaţionalului cotidian înseamnă, în opinia mea, ca Preşedintele să nu întreţină dispute şi să nu alunece în polemici. A construi consensul înseamnă deseori să aplanezi conflicte, iar acest lucru a părut, poate, ca o absenţă din arenă. Ceea ce am dorit să fie o dovadă de normalitate, unii au interpretat ca lipsă de implicare.Vă asigur, însă, că nu este. Vreau să le transmit de aici, de la această tribună românilor din ţară şi din străinătate că preşedintele lor îi vede, îi aude şi le cunoaşte problemele”.

Klaus Iohannis a adăugat că va rămâne un mediator şi va trata cu seriozitate orice acţiune a sa ca preşedinte al României. „Sunt şi voi rămâne un preşedinte mediator şi implicat, iar determinarea mea de a duce programul până la capăt este la fel de fermă ca în prima zi de mandat. Am spus mereu că vreau să redau funcţiei de preşedinte prestanţa pe care Constituţia şi statutul le revendică. Deci o schimbare de practică şi un alt mod de lucru. Aici nu am făcut niciun fel de rabat. Seriozitate şi respect a fost modul în care am tratat orice acţiune a mea de preşedinte. Acesta sunt eu, vorbesc mai puţin. Vorbesc mai puţin şi îmi pasă, îmi pasă cum arată această ţară, cum ne respectăm pe noi înşine în interior şi cum suntem priviţi în afară. Cu cât reprezentantul unui stat e mai serios şi mai responsabil în relaţia cu partenerii săi externi, câ atât mai mult naţiunea sa va avea de câştigat. Preşedintele nu se reprezintă pe sine, ci îi reprezintă pe cei care l-au .”

La conferința „Diaspora în Cercetarea Științifică și Învățământul Superior din România – Diaspora și prietenii săi 2016”, cel mai important eveniment academic al Timișoarei și al comunității Universităţii de Vest din Timişoara, au mai fost invitaţi şi ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, şi fostul ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Acest eveniment, organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, a adus la Timişoara aproape 900 de cercetători din Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Olanda, Franța, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Spania, Italia, Elveția, Austria, Ungaria, Croația, Serbia, Polonia, Moldova, Belarus, Israel, Egipt, Kuweit, Singapore, și, desigur, România.

Citeşte şi:

Klaus Iohannis, la Timişoara: „Sunt lucruri care mă nemulţumesc la acest Cabinet. Nu e Guvernul meu” 

Klaus Iohannis, la Timişoara: „Ştiu de unde vin cele mai puternice atacuri”