La nivel naţional, transportul de persoane fără documente în regulă se va pedepsi cu amenzi care pot merge până la pragul maximal de 5.000 de lei. Rămâne de văzut dacă aceste noi prevederi vor face ordine şi pe plan local, unde taximetriştii pirat încă nu au dispărut din peisaj. După cum nu au dispărut nici transportatorii de ocazie, postaţi strategic pe aproape toate căile principale de acces în Timişoara, pentru curse interjudeţene, fără niciun fel de autorizaţie.
Un regim mult mai strict
Ministerul Transporturilor pregăteşte amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei pentru persoanele fizice şi juridice care practică transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere fără autorizaţie de la autorităţile locale, potrivit unui proiect de Ordonanţă pentru completarea Legii nr. 38/2003, privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului.
Conform acestei ordonanţei, care are articol unic, sunt prevăzute amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei pentru mai multe contravenţii, iar articolul 7 stabileşte că “transporturile de persoane sau bunuri în regim de taxi se pot executa ca servicii de interes public pentru populaţie, de regulă, în interiorul unei localităţi, numai pe baza autorizaţiei pentru transport în regim de taxi, valabilă, emisă de autoritatea administraţiei publice locale, în condiţiile prezentei legi”.
Potrivit Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă pentru completarea Legii nr. 38/2003, privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, prin promovarea acestui act normativ se urmăreşte crearea cadrului legal care să asigure posibilitatea sancţionării persoanelor fizice sau juridice care efectuează activităţi neautorizate de transport rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. “În ultima perioadă de timp se constată existenţa unor practici ilicite în activităţile de transport rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, fapt care afectează în mare măsură atât transportul local cât şi transportul judeţean de persoane”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului.
În plus, potrivit documentului, adoptarea acestei ordonanţe urmăreşte eliminarea practicilor ilicite în activităţile de transport rutier de persoane cu autoturisme, fiind o măsură directă pentru eliminarea concurenţei neloiale, limitarea pierderilor la bugetul de stat din neplata taxelor şi impozitelor aferente activităţilor de transport rutier neautorizate, şi diminuarea riscurilor ce privesc siguranţa circulaţiei rutiere, ca urmare a efectuării unor activităţi de transport rutier de persoane neautorizate.
Piraţii, “regrupaţi” la Aeroport
Acum, cu un nou cadru legal, mai restrictiv, rămâne de văzut dacă fenomenul pirateriei taxi, cu care la Timişoara autorităţile se războiesc, teoretic cel puţin, de ani buni, va putea fi eradicate din municipiu. Taximetriştii cu acte în regulă spun că, dacă în zone în care pirateria era la ordinea zilei în urmă cu ceva ani – cum e Gara de Nord – fenomenul s-a mai restrâns în urma controalelor, acesta rezistă în continuare în zona aeroportului, în ciuda restricţiilor legate de acces.
Cristea Savu, preşedintele Sindicatului Taximetriştilor Independenţi din Timişoara, spune că la Aeroport sunt destul de mulţi taximetrişti cu autorizaţii eliberate de Primăria Ghiroda în condiţii cel puţin ciudate şi că, ori de câte ori s-au făcut controale, taximetriştii piraţi au dispărut, semn că au fost anunţaţi.
Reprezentantul Sindicatului Taximetriştilor crede că se impune ca un control pe acest segment să fie făcut la Primăria Ghiroda, pentru a se verifica în ce condiţii se eliberează aceste autorizaţii de taximetrie. “Eu am sunat incognito şi am fost îndrumat spre un anumit domn care se ocupă de această activitate. În mod normal, ar fi trebuit să existe un Birou de Transporturi, cu toate avizele necesare. Şi, deşi Aeroportul aparţine de Timişoara, e plin de taximetrişti cu autorizaţii de Ghiroda. Nu ştiu cum au acces acolo, bănuiesc că sunt ajutaţi. Şi cred că şi Poliţia ştie, dar se face că nu cunoaşte legislaţia. Aeroportul e vizat ca punct de atracţie, pentru că se pot obţine curse lungi, cu tarife pe măsură, şi probabil că aşa trebuie noi să arătăm că suntem români. Nu este normal să se obţină autorizaţii de la Primăria Ghiroda, în condiţii lejere, în condiţiile în care la Timişoara nici nu se mai dau autorizaţii”, afirmă Cristea Savu.
În Timişoara, poliţişti rutierişti împreună cu cei de la Poliţia Transporturi, inspectori de la Protecţia Consumatorilor, de la Primărie, de la Registrul Auto Român Timiş şi cu poliţişti locali verifică regulat atestatele şi autorizaţiile de funcţionare, starea tehnică a taximetrelor, funcţionarea aparatelor de taxat şi valabilitatea legitimaţiilor cu număr şi cod de identificare. La o acţiune de acest gen se dau, în medie, 50 de sancţiuni, cele mai multe pentru probleme legate de taximetre.
Potrivit statisticilor publicate de Primăria Timişoara, anul trecut erau înregistrate peste 2.200 de autorizaţii de taxi valabile, dintre care 1.339 erau emise pe P.F.A., iar 872, pe persoane juridice. Alte peste 200 de taximetre se află pe lista de aşteptare pentru obţinerea de autorizaţii.
Totodată, un studiu efectuat de către inspectorii Direcţiei de Drumuri şi Transporturi arată că necesarul de taximetre la nivelul oraşului, raportat la numărul de locuitori şi media de călătorii pe care o fac aceştia anual este de aproape 3.000 de maşini.
Transportatorii ilegali, nelipsiţi din peisaj
Afectaţi de noua legislaţie ar putea fi şi transportatorii care racolează clienţi la aproape toate ieşirile din oraş, profitând de lipsa alternativelor feroviare de transport, după închiderile de linii şi concesionări către operatori privaţi, în regim “cinci trenuri pe săptămână”.
Numărul celor care practică acest tip de transport fără să aibă licenţă, autorizaţii sau alte documente pe care transportatorii le plătesc nu a scăzut. Fiecare zonă are piraţii ei. În Timişoara, aceştia se duc pe traseele unde găsesc clienţi, precum Calea Torontalului, în zona AEM, la capătul troleibuzului 14, spre Giarmata, sau pe Calea Şagului. Din păcate, lipsa unor mijloace de transport în comun sau numărul redus al acestora pe anumite trasee din judeţ fac ca serviciile nelicenţiate de ocazie să devină o alternativă mult uzitată de călători. Însă, pe lângă faptul că plătesc sume considerabile pentru doar câţiva kilometri parcurşi, aceştia se expun şi unor riscuri mari, lăsându-se în grija unor transportatori neautorizaţi.
Transporatorii cu acte în regulă spun că Poliţia dă câteva amenzi, dar apoi lucrurile revin la normal. Se practică pe scară largă acest tip de transport şi se folosesc chiar maşini înmatriculate în alte state. Aceştia mai spun că au pus la dispoziţia autorităţilor inclusiv fotografii cu autoturismele care fac transport de persoane ilegal şi o listă cu zeci de numere de înmatriculare, pentru ca lucrurile să intre în legalitate pe rutele cu probleme, precum Timişoara – Sânmartin, Pădureni sau Peciu.
Potrivit acestora, majoritatea taximetriştilor pirat din Calea Şagului fac transport ilegal după ce termină programul de la locurile de muncă. Astfel că, pe lângă faptul că prejudiciază Statul neplătind taxe şi impozite pentru această extra-activitate, pun în pericol şi siguranţa călătorilor, urcându-se la volan obosiţi.
Pe de altă parte, la Poliţie rareori se primesc sesizări din partea societăţilor de transport cu privire la existenţa unor transportatori ilegali de persoane. Cum transportul ilegal de persoane constituie contravenţie, nu infracţiune, de cele mai multe ori, “piraţii” preferă să plătească amenda maximă şi să îşi reia activitatea ilegală, în contextul în care pot câştiga într-o zi cel puţin 700 de lei.
În plus, poliţiştii spun că problema este că de multe ori nu se poate dovedi că şoferii prinşi în astfel de situaţii efectuau curse de transport de persoane ilegale, pentru că şi clienţii lor îi susţin şi declară poliţiştilor că sunt rude sau cunoştinţe şi nu au plătit pentru a fi duşi cu maşina.
Majoritatea celor care practică transportul ilegal de persoane o fac cu maşinile personale, în special autoturisme de capacitate mică şi care consumă puţin. Din cauza lor, firmele autorizate pierd, aproximativ 40% dintre clienţi. Pentru un traseu gen Timişoara – Lugoj se plătesc aproximativ 12 lei de persoană. Preţul avantajos este şi motivul pentru care clienţii preferă să meargă cu şoferii care şi-au facut din transportul ilegal o adevărată afacere.
Problema transportatorilor ilegali de persoane nu este nouă. De-a lungul timpului, a fost luată în mod repetat în discuţie la şedinţele de plen ale Consiliului Judeţean Timiş, când s-a atras atenţia asupra faptului că, pe anumite trasee, pentru care structurile specializate ale CJ Timiş dau licenţe de transport, fenomenul pirateriei a luat o amploare fără precedent. Mai mulţi consilieri judeţeni au precizat că încă de acum doi ani s-a cerut înfiinţarea la nivelul CJ Timiş a unui serviciu de control a licenţelor de transport. Consilierii judeţeni au arătat că, din cauza numărului tot mai mare de transportatori ilegali, atunci când CJ Timiş organizează licitaţii pentru atribuirea licenţelor de transport pe traseele din judeţ, transportatorii cu acte în regulă nu se mai prezintă, din cauza piraţilor auto.
Ultimele comentarii