La fel ca anul trecut, cu foarte multă întârziere s-a reuşit să se atribuie contractele de deszăpezire pentru segmentele de autostrăzi şi drumuri naţionale din vestul ţării. Deşi tergiversările de anul trecut i-au făcut pe responsabilii de achiziţii să promită că în acest an procedurile de atribuire vor începe din timp, demersurile birocratice, spun cei de la Drumuri, au făcut ca şi în acest an contractele de deszăpezire să se încheie cu câteva zile înainte de primele ninsori. Iar unele contracte complementare, cum ar fi cele de achiziţie de material antiderapant, să se desfăşoare fără publicarea unor anunţuri de participare.

În sfârşit, avem firme prestatoare

Cu mare întârziere şi, la propriu, chiar înainte de venirea iernii, anunţa­tă de meteorologi, s-a reuşit să se atri­buie contractele de deszăpezire pe prin­cipalele segmente de autostradă şi dru­muri naţionale şi pentru partea de vest a ţării. Conform anunţului publicat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, câştigătoa­rea acestor atribuiri este fima Euro­sped S.R.L., care se va ocupa de majo­ritatea porţiunilor de drum naţional din Timiş: DN 57, DN 58B, DN59, DN59B, DN 59C, DN6, DN 68A, respectiv DN69. În ceea ce priveşte autostrada A1, pe tron­sonul existent în judeţ a fost desem­nată să se ocupe firma Inteco Holding S.R.L. În lista de atribuiri nu se regă­seşte şi primul lot din Lugoj – Deva, deşi acesta este finalizat.

Atribuirea a fost făcută pe ultima sută de metri, nu doar în Timiş, ci şi în judeţele vecine – Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Mehedinţi. Deşi proce­dura de atribuire a început încă din va­ră, miza fiind mare, 32 de milioane de euro, la începutul acestei luni C.N.A.­D.N.R. preciza: “Licitaţia deschisă pentru întreţinerea curentă pe timp de iarnă 2013 – 2015 pentru Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Mehe­dinţi a fost prelungită în conformitate cu prevederile legale. Acest lucru a fost necesar pentru soluţionarea tutu­ror clarificărilor cerute de agenţii eco­nomici”. Cu alte cuvinte, la nivelul C.­N.A.D.N.R. se invoca faptul că firmele interesate de contract ar fi cerut… prea multe detalii.

Situaţia a enervat şi conducerea Consiliului Judeţean Timiş, care susţi­nea că, deşi există de la nivelul Guver­nului asiguraţi bani pentru pregătirea deszăpezirilor pentru iarnă, ei nu pot fi folosiţi, pentru că nu a fost desemnată firma câştigătoare. Până la urmă, însă, totul s-a terminat cu bine, în sensul că s-a reuşit “performanţa” să se atribuie contractele înainte de venirea primei zăpezi.

Lucru care nu se poate spune des­pre contractele complementare, cum sunt cele legate de achiziţia de mate­riale antiderapante. Aceste contracte se fac pe repede înainte, şi procedurile de achiziţie sunt la fel. Un exemplu în acest sens este “Negocierea fără pu­blicarea prealabilă a unui anunţ de par­ticipare în vederea atribuirii contractu­lui de achiziţie şi transport material antiderapant (nisip) pentru activitatea de iarnă 2013  – 2014”, publicat zilele trecute de Direcţia de Drumuri şi Po­duri Timişoara. Deşi este un contract foarte important, care presupune achiziţia a 15.000 de tone de materiale antiderapant, necesar activităţii de des­zăpezire, având şi o valoare pe mă­sură, peste un milion de lei, cu tot cu TVA, acesta trebuie atribuit rapid, fără anunţ prealabil de participare, lucru care, probabil, va restrânge numărul participanţilor, dar şi şansele de a obţi­ne un preţ cât mai mic.

“Din păcate, şi legislaţia este des­tul de stufoasă, sunt foarte multe pre­vederi legale care trebuie respectate şi s-a dovedit nu o dată că, şi în varianta în care încep licitaţiile de atribuire pen­tru contractele de deszăpezire în primăvară, în martie sau aprilie, din cauza procedurilor birocratice şi a nu­meroaselor contestaţii, se poate ajunge în noiembrie sau decembrie fără să se încheie aceste contracte. În plus, oricât am vrea să credem că lucrurile stau altfel, nu este o concurenţă mare, tocmai pentru că firmele care dispun de utilajele şi dotarea necesară sunt destul de puţine şi se cam ştiu”, spune Viorel Coifan, fost preşedinte al Institutului Naţional de Administraţie şi prefect de Timiş.

C.N.A.D.N.R. a operat cu preţuri “fluctuante”

În ceea ce priveşte preţurile prac­ti­­cate, se pare că ele nu sunt foarte clare în momentul de faţă nici pentru C.N.A.D.N.R. Zilele trecute, oficialii acestei instituţii s-au pierdut în expli­caţii, precizând că, de fapt, compania contractează, pentru perioada de iar­nă, lucrări de deszăpezire pe loturi de autostrăzi şi drumuri naţionale la o va­loare maximă estimată şi că cheltuie­lile necesare sunt făcute în funcţie de condiţiile meteorologice, astfel încât sumele maxime estimate nu au fost niciodată cheltuite integral.

Astfel, “pentru o informare corec­tă a opiniei publice”, C.N.A.D.N.R. a precizat că, după încheierea activităţii de iarnă 2012 – 2013, costurile au fost de 209.420.781 lei, împărţiţi la 16.200 de kilometri, rezultând suma de 12.927 de lei. La un curs de 4.4 lei/ euro preţul final a fost de 2.938 euro/km. Asta, faţă de 3.289 euro/km la finalul iernii 2011 – 2012. După care, o zi mai târziu, ace­eaşi Companie a publicat următoarea informaţie: “1.588 euro kilometrul – costul real al deszăpezirii în România”. Deci, la un interval de câteva zeci de ore, preţul s-a schimbat, şi nu cu puţin.

C.N.A.D.N.R.susţine că, pentru iarna 2012 – 2013 bugetul total alocat pentru activitatea de deszăpezire a fost de 47.595.632 de euro, din care plăţile efective către firmele contractante au însumat 27.960.126 de euro. Aprovizio­narea şi transportul materialelor nece­sare până la bazele de deszăpezire (150.000 de tone de nisip şi 244.000 de tone de sare) au costat 13.905.765 de eu­ro, iar cheltuielile pentru deszăpe­zirea cu autoutilaje proprii (reparaţii, piese de schimb, carburanţi, lubre­fianţi, an­ve­lope, acumulatori, etc) au fost de 2.692.251de  euro. La acestea s-au adău­gat alte cheltuieli privind activitatea de iarnă pentru circa 400 de locaţii ale D.R.­D.P., S.D.N. şi baze de deszăpezire, puncte de sprijin (utilităţi, combustibil pentru în­călzire, informări operative, etc), ca­re au fost în valoare de 1.324.503 euro.

Aprovizionarea, montarea şi de­montarea de panouri parazăpezi a cos­tat 828.836 de euro, iar punerea “în or­dine a drumurilor, precum şi repararea degradărilor cu mixtură stocabilă a în­sumat 884.151 de euro”.

Compania a mai ţinut să precizeze că sarea folosită ca material antide­rapant în perioada de iarnă 2013 – 2014 a fost  achiziţionată, exclusiv, de la Com­pania Naţională a Sării, C.N.A.D.N.R. încheind cu Salrom un contract în va­loare de aproximativ 80 de milioane de lei (fără TVA) pentru asigurarea stocu­lui necesar, “realizându-se astfel şi un be­neficiu economic important pentru o companie românească”.

Acelaşi utilaj, închiriat la preţuri diferite, în funcţie de zonă

Dincolo de cifrele care arată bi­ne şi contractele “patriotice”, Curtea de Conturi a demonstrat în ul­timii ani că la nivel naţional, inclusiv în vestul ţării, lucrările de deszăpezire nu au fost în niciun caz scutite de serioase semne de întrebare legate de buna gestionare a banului public. La ultimul raport legat de lucrările de deszăpezire pe drumurile naţionale, publicat în acest an, Curtea de Con­turi preciza că a descoperit “10.741.469 lei – sume plătite nelegal, la care se adaugă accesoriile aferente de 1.318.803 lei, reprezentând valori acceptate la plată şi decontate prin situaţii de lucrări în care au fost cuprinse cantităţi de lucrări ne­executate / cote de cheltuieli ne­justificate / actualizări eronate de preţuri sau pentru care nu au fost prezentate documente justificative ş.a. (D.R.D.P. Braşov, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara).”

În ceea ce priveşte utilajele folosite pentru deszăpezire, Curtea de Conturi remarca faptul că nici la nivelul conducerii Ministerului Trans­porturilor nu a existat voinţa nece­sară achiziţionării de către C.N.A.­D.N.R. “a unor tipuri de utilaje şi echipamente performante, de strictă destinaţie, în număr şi capacităţi bine stabilite, pentru a profesionaliza intervenţiile de deszăpezire şi a diminua ponderea activităţilor desfă­şurate cu utilaje de construcţii închi­riate şi de către firme de construcţii nespecializate în deszăpezire – solici­tările în acest sens ale companiei, pentru asigurarea fondurilor nece­sare, rămânând fără efect”.

Aşa s-a ajuns ca, de pildă, Di­recţia de Drumuri şi Poduri Timi­şoara să închirieze utilaje de la firme private cu tarife diferite de la un judeţ la altul, deşi era vorba de unul şi acelaşi utilaj. Astfel, un utilaj închi­riat cu 189.000 de lei pe an, în Timiş, costa 109.000 de lei la Arad şi 123.000 de lei, la Deva.

Rămâne de văzut care vor fi constatările Curţii de Conturi după controlul programat la sfârşitul acestui an. După cum rămâne de văzut şi cât de bine se va circula în următoarele zile pe drumurile naţio­nale şi porţiunile de autostradă din judeţ, în varianta în care chiar vor apărea căderile de zăpadă anunţate de meteorologi.