Felul în care administraţia judeţeană gestionează banii pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, acordaţi de la buget, a generat din nou controverse. Mai mulţi consilieri judeţeni spun că există din nou riscul ca aceste fonduri să nu fie cheltuite şi să se întoarcă la buget.

Bani alocaţi pe ultima sută de metri

După ce la alocarea bugetară de jumătatea de an conducerea Consiliului Judeţean Timiş nu a ezitat să specifice cotele generoase, fără precedent, alocate de Guvern pentru reabilitări ale infrastructurii rutiere, acum, mai mulţi consilieri judeţeni atrag atenţia asupra faptului că este posibil, ca în alţi ani, ca o bună parte din aceşti bani să rămână necheltuiţi. De vină e lipsa de proiecte, dar este invocată în acelaşi context şi împingerea acestor lucrări finanţate spre sfârşitul anului, când, din cauza condiţiilor meteo, scad şansele de realizare la timp a unor proiecte legate de infrastructura rutieră.

În acest sens, preşedintele CJ Timiş se baza pe cuvântul de onoare al fostului ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea, menţionând că „la nivelul drumurilor, sper că aşa cum ni  s-a promis, banii de la Ministerul Dezvoltării pentru 2016 -2017 să îi aducem în 2015. Avem o aprobare de principiu, dar nu avem confirmarea scrisă în acest sens. Cred că Direcţia de Drumuri va reuşi să cheltuie suma de 30 milioane lei până la sfârşitul anului.” 

Consilierii judeţeni nu îi împărtăşesc însă optimismul, menţionând, la ultima şedinţă de plen, că, „dacă nu s-au cheltuit banii la drumuri până acum nu ştim cum ar putea să-i mai termine până la sfârşitul anului.  Nu credem că în luna decembrie se va asfalta într-un ritm alert şi astfel putem cheltui aceşti bani.”

Disputa s-a finalizat cu un îndemn mobilizator al preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin: „Eu îi rog pe colegi să cheltuie cât pot de mult.” Conform oficialului administraţiei judeţene, „toţi constructorii de drumuri sunt săturaţi de numărul mare al lucrărilor. Recunosc că am acceptat în mod tacit ca şi acele fonduri care au fost atrase de la nivel guvernamental sau european să fie cheltuite pentru lucrările câştigate la nivelul comunelor. Sunt foarte multe comune care au reuşit să atragă fonduri pentru drumuri comunale şi era păcat să nu le facă.”

Consilierul judeţean PNL Marius Martinescu estimează că se va repeta situaţia din alţi ani, când sumele destul de mari necheltuite se vor reîntoarce la buget, fiind bani alocaţi doar formal Timişului. „Bojin a afirmat că banii care nu s-au cheltuit s-ar putea întoarce în 2016. Eu personal nu îl cred. Se va vedea la sfârşitul anului cine va avea dreptate.  Părerea mea e că suma se va întoarce în vistieria Guvernului. Şi tot părerea mea este că se alocă intenţionat sume către final de an, pentru a nu exista timpul fizic de a fi cheltuite”, spune Marius Martinescu.

Kilometraje care dau cu virgulă

În acest an, CJ Timiş a decis să avanseze mai multe drumuri comunale la statutul de drum judeţean, ceea ce înseamnă că, de acum, Primăriile care le au în raza de acoperire scapă de grija reabilitării lor, aceasta revenindu-i administraţiei judeţene. O parte dintre consilierii judeţeni spun că decizia ar putea avantaja doar Primăriile alese pe criterii politice.

În plus, înainte să preia alte porţiuni de drum de la comune, CJ Timiş ar fi trebuit să se asigure că totul e în regulă la reţeaua de drumuri judeţene pe care o are deja în custodie.

Anul trecut, administraţia judeţeană a constatat că o parte dintre măsurătorile pe care le avea pentru drumurile judeţene nu se potrivesc cu realitatea şi a decis să facă unele ajustări. Iniţiativa vine după ce, în urma unor controale, Curtea de Conturi a recomandat CJ Timiş, dar şi unor Primării să mai măsoare o dată metrajul unor drumuri pentru a căror reabilitare au dat bani de la buget.

În urma noilor măsurători, cu tot cu includerea în segmentul de drumuri judeţene a unor porţiuni de drumuri comunale şi a unor segmente asfaltate în ultimii ani de către Direcţia de Drumuri şi Poduri Judeţene Timiş, s-a ajuns la concluzia că lungimea totală a drumurilor judeţene, inclusiv a celor comunale preluate de către CJ Timiş, în vederea încadrării acestora în categoria drumurilor judeţene, este de 1.278,074 de kilometri. Deci, o diferenţă sensibilă faţă de lungimea de 1.145 de kilometri pe care o ştia administraţia judeţeană, din 2001 şi la care se raporta.

Realizarea de măsurători noi pentru drumurile judeţene nu este întâmplătoare, ci vine după ce Curtea de Conturi a constatat că nu există nici pe departe o evidenţă clară pe acest segment, şi a recomandat realizarea de măsurători care să reflecte situaţia reală.