După cum se putea anticipa încă din faza de proiect, Proiectul de ordonanţă de amnistie fiscală determină şi alte categorii socio-profesionale să solicite beneficierea de aceleaşi măsuri. Care invocă precedentul şi faptul că limitarea la anumite categorii creează premise de discriminare.

Aceleaşi măsuri cerute şi pentru poliţiştii locali

Invocând mult-discutata Lege a amnistiei fiscale, Sindicatul Poliţiştilor “Pro Lex” solicită Guvernului să fie amnistiaţi fiscal şi poliţiştii locali care au beneficiat de unele drepturi salariale, pentru norma de hrană şi sportul de dispozitiv, prin hotărâri al consiliilor locale declarate ulterior nelegale de Curtea de Conturi sau în instanţă. “O eventuală excludere a vreunei categorii profesionale aflate în situaţii similare cu cele pentru care s-a iniţiat proiectul de ordonanţă de amnistie fiscală ar fi discriminatorie şi contestabilă”, spun reprezentanţii Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”.

Reprezentanţii organizaţiei mai spun că banii pe care poliţiştii locali ar trebui să îi returneze au fost primiţi, prin hotărâri ale consiliilor locale, în special pentru norma de hrană şi sportul de dispozitiv. Sumele au fost virate în conturile poliţiştilor locali în perioade diferite de timp. Solicitarea a venit după ce Guvernul a aprobat, în 19 august, proiectele de lege privind amnistierea fiscală a pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor, actele normative fiind transmise Parlamentului spre adoptare.

“Noi ne bazăm, în cererea noastră, tocmai pe faptul că nu este firesc să se realizeze o discriminare între diverse categorii. Textul legii trebuie modificat de aşa manieră încât să nu fie limitat la anumite grupuri, ci să se aplice pentru toate persoanele aflate în aceeaşi categorie”, ne-a declarat Vasile Lincu, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”.

Sporul de dispozitiv de 25% acordat funcţionarilor din administraţia publică locală şi poliţiştilor locali, pentru care se cere acum amnistie şi felul în care acesta se acordă sau nu se acordă în diverse Primării din Timiş continuă să fie un motiv de scandal la nivelul structurilor administrativ-teritoriale din judeţ. Reprezentanţii locali ai Sindicatului Funcţionarilor Publici din Administraţia Locală spun că analizează posibilitatea de a face plângeri penale reprezentanţilor Curţii de Conturi, pentru că le-au impus unor Primării recuperarea banilor daţi pentru acest spor de dispozitiv.

Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara, afirmă că reprezentanţii Federaţiei Sindicale a Funcţionarilor Publici din Administraţia Locală au ajuns să înregistreze şi câte patru – cinci acţiuni în instanţă, în perioade scurte de timp, prin care contestă deciziile conducerii unor Primării din Timiş de a recupera retroactiv acest spor de la propriii angajaţi, în urma unor decizii luate de către Curtea de Conturi. Acesta mai spune că este de neînţeles felul în care Curtea de Conturi le impune primarilor recuperarea acestor bani, în condiţiile în care există din 2007 o hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei, care impune plata acestor sporuri de către primării.  

În cazul Primăriei Timişoara – aplicabil şi la Poliţia Locală Timişoara, liderul sindical susţine că există o decizie a Curţii de Apel Timişoara, dată recent, în care se admite recursul formulat şi se anulează deciziile de recuperare a sporului de dispozitiv acordat la Primăria Timişoara pentru anul 2010. Cu toate acestea, acum Curtea de Conturi pare decisă să recupereze din nou aceste sume, pentru perioada 2011 –  2014, în urma misiunii recente de audit. Sindicaliştii susţin că, probabil, va urma un nou proces, însă “este o situaţie ce frizează absurdul”.
 

200 de pensionari timişeni, beneficiari ai amnistiei

Până la tranşarea controverselor legate de eventuale extindere a legii, este sigur că, la nivel naţional, 21.000 de pensionari care figurează cu debite vor fi scutiţi de plata acestora.

„În prezent, din datele prezentate de Casa Naţională de Pensii Publice, reiese că au fost stabilite debite în sarcina unui număr de 31.118 pensionari din care, pentru 9.593 de pensionari, debitele au avut drept cauză culpa pensionarilor. În prezent, din datele prezentate de casele de pensii sectoriale, reiese că au fost stabilite debite în sarcina unui număr de 230 de pensionari. Ţinând cont de faptul că pentru pensionarii proveniţi din anumite categorii socio-profesionale (militari, agricultori şi personalul auxiliar de pe lângă instanţele judecătoreşti) există reglementări privind scutirea de la plata unor debite, proiectul de lege are în vedere reglementarea unitară, cu privire la scutirea de la plată a debitelor generate de interpretări neunitare ale legislaţiei din domeniul asigurărilor sociale, pentru toate categoriile de pensionari”, se arată în nota de fundamentare a noii legi.

Proiectul de act normativ prevede că pensionarii aflaţi în evidenţa sistemului unitar de pensii publice vor fi scutiţi de la plata debitelor constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina acestora, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a unor interpretări neunitare ale prevederilor legislaţiei din domeniul asigurărilor sociale şi pensiilor.

„Sumele provenite din debitele deja recuperate până la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, nu se restituie. Contribuţia de asigurări de sănătate sau, după caz, impozitul, aferente debitelor scutite la plată, nu se recuperează”, se arată în proiectul de lege.

Raportat la Timiş, Casa Judeţeană de Pensii îşi menţine prognoza conform căreia 200 de pensionari ar putea fi beneficiarii noii măsuri. „Aproximativ 200 de pensionari, însă n-aş putea să vă spun în momentul de faţă dacă e vorba de 190 sau 210. Aşteptăm normele de aplicare ale legii, pentru că aceste norme ar putea schimba cu totul modul în care se vor transpune prevederile legale”, spune Viorel Popa. Deocamdată, nu se cunoaşte suma exactă a debitelor. Reprezentantul Casei Judeţene de Pensii Timiş reaminteşte că amnistia fiscală nu îi vizează pe cei ale căror venituri au fost calculate greşit în baza unor adeverinţe false pe care pensionarii le-au depus.

Şi 250 de mame, din Timiş, aministiate

De asemenea, tot în Timiş, aproape 250 de mame vor beneficia de amnistie fiscală. Mamele care au primit ilegal bani în plus la indemnizaţia de creştere a copilului nu vor trebui să îi mai dea înapoi. Este nedrept, spun femeile care în ultimii ani au fost în aceeaşi situaţie, dar obligate să returneze toată suma, până la ultimul leu. Economiştii văd şi ei o problemă, în sensul că asemenea legi, date în prag de alegeri, nu rezolvă probleme.

În ultimii doi ani, peste 26.000 de femei au fost nevoite să dea înapoi statului peste 39 de milioane de lei, primiţi ca indemnizaţie de creştere a copilului. Primiseră banii din cauza unor greşeli făcute de funcţionari, dar situaţia nu a sensibilizat niciun ministru. Zeci de mii de mame au fost somate să returneze indemnizaţiile pentru creşterea copilului, pe care le-au primit fără să merite. Cine nu a plătit a fost executat silit.

În ultimii ani au existat în toată ţara controale ale Inspecţiei Sociale în ceea ce priveşte adeverinţele salariale eliberate de către angajatori, pe baza cărora se calculează indemnizaţiile de creştere a copilului. Iar Timişul a fost nominalizat, alături de alte opt judeţe, pe o listă a zonelor în care s-au descoperit nereguli identificate în ceea ce priveşte adeverinţele de venit eliberate de angajatori, ca urmare a verificării administrative a dosarelor beneficiarilor indemnizaţiei de susţinere a familiei în vederea creşterii copilului. Mai precis, s-au descoperit diferenţe mari între veniturile realizate în ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului (creşterea semnificativă a veniturilor în ultimele luni, în special în luna a 11-a anterioară naşterii copilului).

Cu alte cuvinte, ca şi în cazul salariilor majorate pe cartea de muncă, pentru ca angajatul să poată lua credit, au existat angajatori care au mărit artificial veniturile viitorilor părinţi, pentru ca baza de calcul a indemnizaţiei să fie mai mare, iar aceştia să poată lua mai mulţi bani de la stat. În urma controalelor au fost trimise pentru reverificare aproape 400 de dosare, majoritatea ale unor beneficiari de indemnizaţii de peste 3.000 de lei.

Avocat: “Contestatarii pot, eventual, să atace legea la Curtea Constituţională”

Avocatul timişorean Dumitru Ganţ crede că singura variantă de modificare a Legii amnistiei, prin înglobarea altor beneficiari, ar fi atacarea la Curtea Constituţională. “Iniţiatorii unor asemenea demersuri pot cel mult să atace actul normativ, pe chestiuni care ţin de neconstituţionalitate. Părerea mea este că nu ar avea şanse prea multe. Legea, aşa cum a fost concepută, se adresează unor categorii sociale riguroase. Se aduc şi argumente legate de faptul că beneficiarii au contribuit o bună bucată de timp, cu anumite sume, sub formă de taxe şi impozite virate către bugetul de stat şi aşa mai departe. Nu văd posibilă extinderea domeniului de aplicare. E adevărat, prin aceste măsuri luăm de la unii şi dăm la alţii. Însă este posibil un asemenea demers, chiar dacă înglobează o anumită doză de subiectivism, pe principiul «Ce e bine pentru mine nu e bine şi pentru tine.»”