În plină campanie pentru europarlamentare, un surprinzător mesaj de boicotare a reprezentanţilor partidelor politice vine din partea mediului sindical. Cartel Alfa cere tuturor membrilor, dar şi, în general, românilor cu drept de vot, să se prezinte la vot şi să boicoteze reprezentanţii tuturor partidelor politice, fie prin votarea unor independenţi, fie prin „vot alb”. Cu sau fără aceste îndemnuri, Timişul s-ar putea remarca din nou prin recorduri de absenteism la urne, la ultimele alegeri europarlamentare înregistrându-se o prezenţă la urne de 22,21%.

Un apel surprinzător

Dacă de obicei apelurile la „vot alb”veneau, înainte de alegeri, din partea unor ONG-uri, de această dată organizaţiile sindicale sunt cele care au înaintat o astfel de solicitare, prin scrisoare deschisă. Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa a decis să recomande membrilor de sindicat, dar şi „tuturor cetăţenilor interesaţi de viitorul propriu şi al familiilor lor din România”, să nu voteze la alegerile europarlamentare reprezentanţii partidelor politice: „Este o acţiune de sancţionare care trebuie transmisă clar partidelor politice.”

Sindicaliştii îşi motivează apelul lor prin „dezinteresul partidelor politice – indiferent de orientarea lor politică declarată, inclusiv a celor social democrate din actuala guvernare – faţă de situaţia lucrătorilor din România, de precaritatea condiţiilor de muncă ale acestora, de relaţia dintre angajator şi angajat asemănătoare cu cea dintre un sclav şi stăpânul său din cauza legislaţiei naţionale modificate în 2011 (schimbarea codului muncii şi a legilor reunite în codul de dialog social, efectuate prin asumarea răspunderii Guvernului).”

Reprezentanţii Cartel Alfa mai invocă drept argumente pentru apelul lor lipsa politicilor prioritare în crearea şi dezvoltarea locurilor de muncă durabile şi a locurilor de muncă de calitate, prin realocarea banilor direcţionaţi către domenii aducătoare de venituri grupurilor de interese, continuarea politicilor fiscale care măresc nedreptăţile sociale, facilitând multinaţionalelor mărirea profiturilor, care se externalizează în defavoarea dezvoltării durabile, politicile partidelor care prin deciziile lor încurajează frauda şi evaziunea fiscală, cu o impozitare injustă şi care nu asigură progresul social, precum şi nivelul de trai scăzut, neprezentat în rapoarte în dimensiunea sa reală, în mod voit. Cartel Alfa mai aminteşte de „promisiunile cu care politicienii ne-au hrănit în campaniile electorale şi pe care încearcă din nou să le revândă, cerând noi termene să le ducă la îndeplinire, deşi erau realizabile – în fapt, nişte minciuni perpetue.”

În opinia liderilor sindicali, nu este nevoie ca în continuare să avem reprezentanţi în Parlamentul European, care continuă promovarea politicilor bazate pe austeritate, şomajului masiv, locurilor de muncă precare şi nedreptăţii fiscale şi politicilor care să nu asigure progresul social, dar care să avantajeze pieţele şi jucătorii. „Pe 25 mai eşti chemat să-ţi alegi reprezentanţii în Parlamentul European. Votul tău este important! Foloseşte-l chibzuit. Nu vota lista de candidaţi a niciunui partid politic Trebuie sa ne facem clar înţeleşi că nu avem nevoie de reprezentanţi care să se reprezinte pe ei şi interesele lor. Vrem o Europă pentru toţi cetăţenii, în care şi noi să ne regăsim”, mai spun reprezentanţii Cartel Alfa.

Liderul Federaţiei Cartel Alfa, Bogdan Hossu, susţine că sindicatele nu mai pot negocia, mai mult de jumătate din salariaţi fiind în afara unui contract colectiv de muncă. „Peste 1,5 milioane de salariaţi sunt plătiţi oficial cu salariul minim pe economie. Nimeni nu ia măsuri pentru această piaţă neagră. Un om care lucrează primeşte şi ajutor social pentru familia lui, ceea ce arată că ceva nu este în regulă. Aproximativ un milion de persoane active din cauza salariilor foarte mici primesc şi venit minim garantat. Dorim o sancţiune politică a actualelor partide politice. Doar aşa sperăm să-i trezim şi să-i facem să se orienteze şi spre cetăţenii de rând”, mai spune Bogdan Hossu.

Lider Cartel Alfa: “Nu încurajăm absenteismul la urne”

Liderul Cartel Alfa Timiş, Ştefan Gogoşanu, susţine că mesajul Cartel Alfa nu ar trebui să fie interpretat ca o încurajare a absenteismului la vot. “Votul fiecăruia este important. Noi nu am solicitat să nu vină românii la vot, ci doar le-am cerut să nu voteze reprezentanţii vreunui partid politic. Toate partidele actuale mari, de la dreapta la stânga au dezamăgit, au minţit, nu şi-au respectat promisiunile. Ca atare, apelul nostru este ca oamenii să vină la urne şi să voteze independenţi, sau să îşi anuleze voturile. Eu nu pot spune că am remarcat în Parlamentul European reprezentanţi ai României care să ia poziţie faţă de adevăratele probleme ale României, care sunt cele sociale şi economice. Actuala coaliţie guvernamentală a minţit, şi continuă să vină şi acum să vândă aceleaşi promisiuni, când adevărul e că nu a făcut nimic.”

Pro Democraţia: “Probabil că prezenţa la europarlamentare va fi sub 30%”

Cu sau fără aceste apeluri, oricum nu există aşteptări foarte mari legate de prezenţa la vot la europarlamentare. Cristian Pîrvulescu, preşedintele ProDemocraţia, spune că pe acelaşi absenteism pot miza şi partidele politice. “Cu siguranţă vom avea o prezenţă slabă la alegerile europarlamentare. Şi probabil că acest lucru este dorit inclusive de către o serie de partide politice, care, în acest fel vor putea să-şi controleze propriul electorat. Nu cred că ne putem aştepta la alegerile europarlamentare la o prezenţă la vot mai mare de 30%, aceasta în condiţiile în care oricum prezenţa la vot a fost extreme de slabă în ultimii ani”, ne-a declarat Cristian Pîrvulescu.

Suspiciuni nelămurite

Ultimele alegeri europarlamentare au stat, în Timiş, ca şi în alte judeţe, sub spectrul suspiciunilor de fraudă, suspiciuni care nu au fost lămurită nici până în prezent.

După toată isteria mediatică referitoare la cazurile de posibilă fraudare a alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009 prin vot multiplu, ancheta a bătut pasul pe loc, neexistând începeri de urmăriri penale. Autoritatea Electorală Permanentă a trimis datele la Inspectoratul General al Poliţiei şi cam totul s-a oprit la acel nivel. În Timiş au fost identificate, potrivit datelor preliminare, 178 de cazuri de posibil vot multiplu.

După foarte multele sesizări legate de posibile cazuri de vot multiplu la alegerile europarlamentare din iunie 2009, autorităţile şi-au dat seama că verificările nu vor fi deloc simple. Potrivit legii, Autoritatea Electorală Permanentă avea obligaţia de a verifica listele electorale pentru depistarea unor posibile cazuri de vot multiplu (care pot fi identificate prin faptul că acelaşi cod numeric personal apare de două sau mai multe ori în listele electorale) înregistrate la alegerile europarlamentare. Şi tot potrivit legii, în termen de şase luni de la primirea listelor, A.E.P. ar fi urmat să facă publice rezultatele verificărilor. Spre finalul anului trecut, Autoritatea Electorală Permanentă şi-a dat seama că nu va putea face verificările manual. Ca atare, a decis să cumpere un program informatic special pentru prelucrarea datelor. „Ca urmare a primirii din partea I.G.P.R. a mai multor solicitări complexe de verificare a unui număr mare de persoane suspecte că ar fi votat multiplu, reprezentanţii A.E.P. au ajuns la concluzia că verificările manuale nu se pot face în termenul stabilit cu personalul propriu şi au demarat procedurile de achiziţie pentru un pachet de servicii şi aplicaţii informatice specializate, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeaşi zi de referinţă”, a precizat conducerea A.E.P.

Într-un final, cu ajutorul programului achiziţionat, s-a trecut la scanarea a peste un milion de pagini. Însă, din cauza scrisurilor diferite şi a erorilor de interpretare de către calculator a scrisului de mână, s-a ajuns tot la verificarea manuală a datelor introduse, de către o echipă de 120 de operatori. Ulterior, pe măsură ce compararea listelor se făcea cu ajutorul calculatorului, a mai survenit o „revelaţie”, reprezentanţii A.E.P. dându-şi seama că erau cazuri în care, din exces de zel, preşedinţii de secţie dăduseră două copii ale aceleiaşi liste permanente sau suplimentare, date interpretate greşit de calculator ca vot multiplu.

Într-un final, Autoritatea Electorală Permanentă a încheiat numărătoarea, centralizând 12.034 de posibili suspecţi de vot multiplu, ale căror coduri numerice personale şi semnături apar pe două sau mai multe liste suplimentare sau permanente. În Timiş s-au cerut verificări în cazul a 178 de cazuri de posibil vot multiplu. Totuşi, vestul ţării nu a avut judeţe nominalizate în topul celor cu cele mai multe cazuri de posibil vot multiplu, clasamentul fiind monopolizat de sudul ţării. Astfel, campioane au fost judeţele Teleorman, cu 2.671 de cazuri de posibil vot multiplu, Giurgiu, cu 2.321 de cazuri, şi Olt cu 2.130 de cazuri.

Lista suspecţilor de vot multiplu a fost trimisă Inspectoratului General al Poliţiei. Din cei 12.000 de suspecţi, s-au ales până la urmă doar 412 dosare penale, din care în instanţă au ajuns doar 120, soluţionate cu achitarea „alegătorilor multipli”, în marea majoritate a cazurilor. Din cauză că nu s-au făcut progrese foarte mari pe linia mijloacelor de combatere a votului multiplu, există probabilitatea destul de mare ca şi la alegerile din acest an povestea să se repete. Or inclusiv aceste dubii îi fac pe mulţi cetăţeni cu drept de vot să se întrebe dacă mai are rost să se obosească să vină la urne.