După o perioadă în care, în urma controalelor iniţiate de către Inspecţia Socială, numărul beneficiarilor de pensie de invaliditate, respectiv indemnizaţie de handicap s-a diminuat la nivelul judeţului Timiş, indicatorii încep din nou să crească. Timişul a ajuns în prezent în „top 5” al judeţelor cu cele mai multe cazuri de handicap raportate la totalul populaţiei.

Din nou creşteri, ca în 2010

La un an după începerea oficială a crizei economice, în Timiş erau iniţiate de către Inspecţia Socială controale care vizau verificarea justeţii acordării indemnizaţiilor de handicap şi pensiilor de invaliditate. După o perioadă în care numărul acestor prestaţii sociale a scăzut, ca un rezultat direct al controalelor, acum s-au semnalat din nou creşteri. Cnform ultimei situaţii prezentate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Timişul a ajuns să fie unul dintre primele cinci judeţe ale ţării cu cel mai mare procent al persoanelor cu handicap, raportate la totalul populaţiei. Conform indicatorilor, în prezent 3.48% din populaţia judeţului suferă de o formă de handicap, persoanele cu dizabilităţi reprezentând 3,38% din totalul persoanelor cu handicap contabilizate la nivel naţional. Astfel, din 683.540 de timişeni, 23.803 sunt persoane cu handicap. Din aceştia, 3.845 au handicap somatic, 1.032 au handicap auditiv, 4.425 au handicap vizual, 5.447 au handicap mental, 2.706 au handicap psihic, 1.193 au handicap asociat, 119 suferă de HIV/SIDA (afecţiune asimilată handicapului), iar 227 au boli rare şi nouă surdocecitate.

O creştere a fost semnalată în ultimul an şi în ceea ce priveşte timişenii care beneficiază de pensie de invaliditate. Astfel, faţă de luna februarie a anului trecut, când erau 20.098 de beneficiari de pensii de invaliditate în judeţ, acum s-a ajuns la 20.219 beneficiari de pensie de invaliditate. „Aceste pensii sunt acordate în urma constatării incapacităţii de muncă de către cabinete medicale specializate. Această incapacitate de muncă nu trebuie confundată cu handicapul, nu este acelaşi lucru”, precizează Viorel Popa, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Timiş.

Probleme vechi în Timiş

Anul trecut fost nevoie de un scandal mediatic de proporţii pentru ca Ministerul Muncii să iniţieze şi să realizeze un control de amploare la structuri din subordinea sa despre care avea de mult semnale negative. Controlul naţional la Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a evidenţiat că 18 dintre acestea funcţionează cu avize vechi de la Ministerul Muncii, în condiţiile în care, în majoritatea cazurilor, componenţa lor s-a modificat în ultimul an.

Controlul dispus de Ministerul Muncii a identificat, aşa cum era de aşteptat, nereguli şi în procesul de evaluare a persoanelor cu dizabilităţi. “De altfel, una dintre principalele deficienţe constă în aplicarea unor practici neunitare în cazul programărilor pentru evaluarea / reevaluarea solicitanţilor (eliberare de bonuri de ordine la prezentarea persoanelor cu handicap, convocare prin corespondenţă scrisă, programare telefonică). Lipsa unei programări riguroase, într-un orar bine stabilit, a condus la aglomerarea nejustificată din cauza prezentării unui număr mai mare de persoane decât cel care poate fi evaluat în cursul unei zile de lucru”, se arată în raportul întocmit în urma controlului făcut la nivel naţional.

Comisia de control a constatat că sunt nereguli şi în ce priveşte asigurarea accesului persoanelor cu handicap în clădirile în care funcţionează comisiile, precum şi în ceea ce priveşte dotările destinate persoanelor cu handicap. La acest capitol a fost nominalizat şi Timişul, alături de judeţele Dâmboviţa, Ialomiţa şi Sibiu, în care s-a constatat că “grupurile sanitare destinate publicului sunt parţial adaptate, în sensul dimensionării necorespunzătoare şi/sau dotării insuficiente cu sisteme de prindere”.

Alte probleme, însă mult mai importante decât neconformitatea grupurilor sanitare au existat de-a lungul ultimilor patru – cinci ani în Timiş, în ceea ce priveşte Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap. Este de notorietate faptul că în 2010 controalele făcute de Inspecţia Socială, pe atunci în subordinea Inspectoratului Teritorial de Muncă, au găsit o sumedenie de cazuri de indemnizaţii de handicap acordate şi încasate ilegal, de persoane apte de muncă sau care aveau doar un handicap uşor. Această problemă, cu impact semnificativ asupra bugetului de stat, a rămas fără urmări concrete, concluziile anchetelor împotmolindu-se la Ministerul Muncii.

În 2011, scandalul legat de acordarea nelegală de indemnizaţii de handicap ajunsese la o dimensiune care îl făcea imposibil de camuflat şi pentru că şi Prefectura făcuse public cazul a 400 de timişeni care posedau permis de conducere, deşi beneficiau de indemnizaţie de nevăzător.

Prefectura sesiza în acest sens o situaţie cel puţin bizară în comuna Raco­vi­ţa, unde peste 10% din localnici aveau indemnizaţie de handi­cap, majoritatea fiind, în acte cel puţin, nevăzători. În urma controalelor se constata atunci că multe dintre documentaţiile pe baza cărora s-au dat indem­nizaţii au fost eliberate de un singur medic, iar unii “nevăză­tori” erau posesori de premise valabile de conducere.

Deşi aceste verificări au fost făcute în 2009, dosarele penale întocmite pe numele unor astfel de farsori au întârziat să apară. Iar singura finalitate a fost că, între timp, speriaţi de scandalul care a luat amploare în presă, o serie de „nevăzători”, bolnavi de nesimţire, nu au renunţat la indemnizaţii, ci şi-au reevaluat handicapul, considerând că e de bun simţ să se încadreze pe un grad ceva mai mic de handicap.

Abia în vara anului 2011 conducerea de atunci a C.J. Timiş a recunoscut oficial (consemnându-se acest lucru în stenogramele şedinţelor de plen) că, întrucât în activitatea Comisiei s-au constatat unele nereguli (încadrarea unor persoane în grad de handicap fără suport şi documentaţie medicală), unii dintre membrii Comisiei au fost schimbaţi din funcţii. Faptele invocate ar fi trebuit să facă şi obiectul unor anchete ulterioare extinse, nu doar al sancţiunii administrative de schimbare din funcţie. Lucru care nu s-a întâmplat, însă.

Competenţe de control neclare

Şi tot C.J. Timiş recunoştea în 2011 că o parte dintre contestaţiile formulate de cei evaluaţi nu au mai fost înaintate Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ci au fost soluţionate chiar de comisia care făcea obiectul respectivelor contestaţii. Cu alte cuvinte, comisia respectivă s-a autocontrolat. Prin hotărâre de Consiliu Judeţean, modalitatea de funcţionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap a fost schimbată în 2011. Potrivit noului regulament, la lucrările Comisiei de Evaluare pot participa, la cerere, şi alte persoane, cu acordul preşedintelui, în măsura în care prezenţa lor este utilă.

Tot atunci a fost iniţiată încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, pentru desfăşurarea procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap din Timiş. Prin acest parteneriat între C.J.Timiş şi Ministerul Muncii urma a fi supervizată activitatea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Timiş.

Cu toate acestea, într-una dintre şedinţele de plen din 2011, conducerea de atunci a C.J.Timiş a explicat că, până acum, instituţia nu s-a implicat efectiv în controlarea acestei structuri. “Din punct de vedere profesional nu putem să intrăm peste deciziile medicilor respectivi, însă din punct de vedere organizatoric noi suntem cei care decidem componenţa acestei comisii. Ea lucrează alături de D.G.A.S.P.C. Timiş şi este în subordinea preşedintelui C.J. Timiş. Nu ne-am implicat niciodată acolo, dar toate cazurile pe care le sesizaţi le puteţi trimite către comisia respectivă. Noi facem acest vot tocmai pentru a găsi o comisie cu o activitate corectă din punct de vedere profesional”, se preciza în plen.

Totuşi, atâta vreme cât respectiva structură funcţionează în subordinea şi cu finanţarea C.J.Timiş, ar fi fost normal ca măcar o dată pe an administraţia judeţeană să iniţieze controale pentru a-i evalua activitatea. Situaţia nu s-a schimbat însă nici acum. „Consiliul Judeţean are reprezentant la nivelul Comisiei respective, însă nu poate controla activitatea unor medici, pentru că nu are competenţe în acest sens”, spune consilierul judeţean P.S.D. Adrian Negoiţă.

Acesta susţine că a mai primit sesizări că sunt chemate la verificări periodice persoane care nu au un picior sau o mână. „Dincolo de faptul că respectivele membre nu au cum să crească la loc, legislaţia actuală prevede obligativitatea verificărilor periodice, în ideea că, poate, omul primeşte o proteză foarte performantă care îi permite să lucreze. Sunt situaţii absurde, care sunt generate de cadrul legislativ, care trebuie schimbat. În acest sens, parlamentarii de Timiş vor promova un proiect de lege care să clarifice aceste chestiuni”, mai spune Adrian Negoiţă.