Parlamentul European anunţă că porumbul modificat genetic “Pioneer 1507” nu ar trebui pus pe piaţă pentru cultivare, întrucât polenul său rezistent la insecte ar putea răni moliile şi fluturii. Deputaţii europeni cer Consiliului să respingă autorizarea pe care o propusese, iar Comisiei, să nu propună şi să nu reînnoiască autorizaţiile pentru niciun fel de organism modificat genetic, înainte de îmbunătăţirea metodelor de evaluare a riscurilor. Şi în Timiş se cultivă soiuri autorizate de porumb modificat genetic, dar numai experimental.

Eurodeputaţii cer verificări extinse

Deputaţii Parlamentului Euro­pean se opun punerii pe piaţa U.E. a po­rumbului modificat genetic “Pioneer 1507” pe motiv că acest lucru ar depăşi puterile de implementare ale Comisiei, stabilite în regulile comunitare privind eliberarea deliberată în mediu a unor or­ganisme modificate genetic. Depu­taţii subliniază că propunerea C.E. nu specifică “nicio condiţie pentru prote­jarea unor medii/ecosisteme speciale şi/sau a unor arii geografice”, aşa cum cere legislaţia.

Rezoluţia a fost adoptată zilele trecute, cu 385 de voturi pentru, 201 împotrivă şi 30 de abţineri.

Europarlamentarii susţin că Auto­ritatea Europeană pentru Siguranţă Ali­mentară nu a fost în mod explicit de acord cu concluzia citată de Pioneer că există un risc neglijabil legat de po­rumbul 1507 pentru molii şi fluturi, sub­liniind că aceştia pot fi afectaţi dacă sunt expuşi la acest polen. Parlamentul European a mai arătat că acest soi de po­rumb este rezistent la glufosinatul din ierbicide şi că este comercializat ca atare în SUA şi Canada. Cu toate acestea, U.E. clasifică glufosinatul ca fiind toxic pentru reproducţie şi nu va mai autoriza utilizarea sa după 2017, mai spun eurodeputaţii. Singurul po­rumb modificat genetic autorizat pen­tru cultivare în U.E. este MON 810, de la Monsanto.

“Pe baza acestei propuneri, pot spune că ne lipsesc dovezile privind si­guranţa acestei tulpini de porumb Pio­neer OMG şi nu o putem accepta pe pia­ţa U.E.”, declară eurodeputatul ger­man Dagmar Roth-Behrendt, care s-a opus, alături de alţi colegi, autori­zării date de Comisia pentru mediu. Acesta mai spune că, în cazul porum­bului Pioneer 1507, el şi colegi de-ai săi au decis să ne opună propunerii de autorizare deoarece au fost surprinşi de atitudinea C.E., care a luat o decizie pozitivă, deşi numai şase state membre au votat în favoarea autorizării, 12 de­clarându-se împotrivă. “Evaluarea ris­cului, făcută de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, arată că fluturii foarte sensibili şi moliile pot fi afectaţi de polenul porumbului 1507. Cu toate acestea, Pioneer a refuzat să pre­zinte documente suplimentare privind monitorizarea şi măsurile de protejare a acestor specii”, mai spune eurodepu­tatul german.

Dagmar Roth-Behrendt afirmă că lipsa dovezilor din partea industriei cu privire la siguranţa noilor culturi nu aju­tă la îndepărtarea îngrijorărilor ce­tăţenilor legate de organisme modifi­ca­te genetic. În momentul de faţă, 61% din europeni se opun dezvoltării pro­duselor alimentare provenite din cul­turi modificate genetic în UE.

780 de hectare de porumb OMG în Timiş

Timişul a fost anul trecut judeţul cu cea mai mare suprafaţă agricolă cul­tivată cu porumb modificat genetic. Con­form informaţiilor Direcţiei Judeţene Agricole, în judeţ a fost cultivată o su­prafaţă de 780 de hectare cu porumb modificat genetic, culturi concentrate în zona Gătaia. Porumbul recoltat a in­trat direct în siloz şi a fost utilizat pen­tru hrana animalelor, nefiind folosit pen­tru alimentaţie umană, după cum sus­ţin reprezentanţii Direcţiei Agricole.

Agenţia Naţională pentru Protec­ţia Mediului a fost notificată încă din 2010 cu privire la introducerea delibe­rată în mediu, pe perioada 2010 – 2014, a porumbului Bt11xGA21, modificat ge­netic pentru rezistenţă la atacul unor insecte lepidoptere şi toleranţă la er­bi­cide pe bază de glifosat. În notificarea respectivă se specifică faptul că testele în câmp se pot desfăşura pe 13 am­plasamente diferite din România, între 2010 şi 2014. Testarea acestui soi de porumb se poate efectua în Timiş, în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvol­tare Agricolă Lovrin şi la Cărpiniş, Gra­baţ, Jimbolia, iar în Arad, la Peregu Mare, Şeitin şi Nădlac. Potrivit respec­tivei notificări, se pot cultiva suprafeţe de până la 5.000 de metri pătraţi pe fie­care dintre locaţiile selecţionate.

Părerile sunt, însă, împărţite. Şte­fan Tarjoc, directorul Staţiunii Agri­co­le Lovrin, declară că, în acest sens, vin tot felul de informaţii contra­dicto­rii: “Dacă în spaţiul european se vor­beşte despre interdicţii, în America, de exemplu, se folosesc hibrizi de porumb modificat genetic, şi acolo controalele legate de siguranţa alimentară sunt foarte stricte”. Oricum, declară Ştefan Tarjoc, lipsesc studiile legate de even­tuale efecte negative ale consumului de porumb modificat genetic, dar afirmă şi el că ceea ce s-a cultivat în Timiş s-a folosit pentru hrana anima­lelor. “Nu ştiu dacă e mai sănătos un porumb care nu e modificat genetic, dar e tratat intensiv cu ierbicide. So­iurile de porumb OMG, de pildă, sunt rezistente la atacul sfredelitorului po­rumbului, care constituie o problemă şi în Timiş, ducând la şubrezirea plan­telor, care, mai ales în zona de câmpie, pot fi culcate uşor la pământ de vânt şi nu mai pot fi recoltate. În plus, acest sfredelitor infectează porumbul cu afla­toxină, lucru care nu îl mai face indicat nici pentru consumul anima­lelor”, mai spune directorul Staţiunii Agricole Lovrin.