Primăria Timişoara a reuşit să obţină în instanţă confirmarea faptului că, în cazul corpurilor de clădire revendicate de la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu”, Ministerul Sănătăţii a aprobat retrocedarea chiar şi a unui imobil construit cu bani publici în urmă cu 40 de ani. Cu toate acestea, ancheta e în continuare în derulare la DNA, deşi au trecut câţiva ani buni de la iniţierea ei.
Anulări în instanţă ale unei retrocedări aberante
Situaţia legată de neregulile cu privire la retrocedările de la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu” poate fi rezumată prin ideea că Statul a retrocedat şi ce era al său, mai precis un imobil construit cu bani de la buget. Pe larg, situaţia stă astfel: în perioada interbelică, imobilul în care funcţionează acum Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului de Copii a aparţinut Societăţii Anonime Institutul Chirurgic Ortopedic Timişoara. Odată cu naţionalizările din anii ’50, a fost luat de Stat, iar aici a ajuns să funcţioneze Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului de Copii. După Revoluţie, soţia fostului proprietar, Liviu Gabor, cetăţean german, a început demersurile pentru recuperarea clădirii. Însă, între timp, în aceeaşi locaţie, a fost construit şi un corp de clădire nou, intabulat în 2004. În momentul în care Spitalul de Copii a fost transferat de la Ministerul Sănătăţii la Primăria Timişoara, Municipalitatea a iniţiat demersuri pentru a intra şi în posesia imobilului. Astfel, în 2004, Primăria a cerut, fără să obţină acest lucru în instanţă, să devină proprietara Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului “Louis Ţurcanu”, care a rămas în continuare în proprietatea Ministerului Sănătăţii. În 2006, imobilul a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sănătăţii. Însă, ca “bonus”, alături de clădirea care a aparţinut fostului proprietar, a fost restituit şi corpul de clădire nou, construit de spital din bani publici.
Conform unor date publicate zilele trecute, Primăria Timişoara a reuşit să demonstreze în instanţă ilegalitatea acestei retrocedări, la capătul unui maraton judiciar care s-a întins pe mai bine de opt ani. Astfel, dosarul legat de această retrocedare a intrat prima oară pe rolul instanţei în anul 2006, având ca obiect solicitarea de anulare a deciziei de retrocedare emise de Ministerul Sănătăţii, pe motiv că Ministerul Sănătăţii nu era competent să se pronunţe pe retrocedarea imobilului, atâta timp cât acesta era dat în administrarea Primăriei Timişoara. „De asemenea, s-a invocat faptul că Ministerul Sănătăţii a dat mai mult decât a preluat Statul Român de la revendicatoare, întrucât prin decizia atacată a dat un corp de clădire care a fost edificat de către Statul Român”, se arată în informarea făcută publică zilele trecute de Primăria Timişoara.
Dosar trimis la Bucureşti şi reîntors la Timişoara
În 2007, Tribunalul Timiş a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti. Printr-o sentinţă civilă pronunţată în acelaşi an de Tribunalul Bucureşti s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi s-a respins acţiunea formulată de Primărie.Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti. Municipalitatea timişoreană a formulat apel, judecat la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa de apel a admis apelul Primăriei şi a trimis cauza spre rejudecare în fond la Tribunalul Timiş. Abia în 2013 instanţa timişoreană a admis acţiunea Primăriei, dispunând restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară, prin radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea văduvei lui Liviu Gabor şi obligarea acesteia la lăsarea în deplină proprietate şi liniştită posesie a menţionatului imobil în favoarea Primăriri. Beneficiara retrocedării a făcut apel, care a fost, însă, respins la Curtea de Apel Timişoara, instanţa reţinând că în mod corect prima instanţă a stabilit că beneficiara are dreptul doar la măsuri reparatorii în echivalent şi a obligat-o să lasă reclamanţilor imobilul în deplină proprietate şi liniştită posesie.
Decizia a fost din nou atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care recent a anulat decizia „nelegal emisă de pârâtul Ministerul Sănătăţii, a dispus acordarea în favoarea pârâtei de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul situat în Timişoara str. I. Nemoianu nr. 2 potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, coroborate cu cele ale procesului verbal de constatare din 30 noiembrie 1950, potrivit cărora sanatoriul avea în componenţă corpurile A şi B şi terenul aferent şi au dispus stabilirea situaţiei anterioare de carte funciară”.
Astfel, a fost nevoie de peste opt ani de zile pentru a se stabili că nu Statul nu putea retroceda bunurile construite de Stat. Şi aici însă, pe lângă perioada extrem de lungă a litigiului, se pot observa decizii contradictorii pe aceeaşi speţă, precum şi faptul că, la fel ca în alte litigii cu greutate a fost delegată decizia de pe o instanţă, pentru ca, prin hotărârea curţii de apel, să se revină la aceeaşi instanţă iniţială, lucru de natură să tergiverseze soluţionarea.
O decizie nelegală, fără urmări însă
La sfârşitul acestui şir de procese, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că retrocedarea a fost nelegală. Lucru care ar trebui să-i intereseze pe procurorii anticorupţie, care se presupune că anchetează acest dosar de mai bine de trei ani.
Astfel, oficial, în 2012, adică după şase ani de la faptele propriu-zise, structura centrală a DNA s-a sesizat şi a demarat o anchetă, verificând modul prin care Ministerul Sănătăţii a decis, în 2006, retrocedarea Secţiei de Chirurgie a Spitalului de Copii. Dosarul este în lucru şi nu se ştie când ar putea fi finalizat. „Pe rolul Serviciului Teritorial Bucureşti al DNA se află în lucru un dosar penal ce are ca obiect verificarea modalităţii în care imobilul în care funcţionează Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului Clinic de Urgenţă «Louis Ţurcanu», din Timişoara, a fost retrocedat către o persoană fizică, de către funcţionari publici din cadrul Ministerului Sănătăţii”, este punctul de vedere oficial al D.N.A.
Conform DNA, în 2012 procurorii, autosesizaţi, au dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice pentru a verifica dacă funcţionarii publici responsabili pentru retrocedare au obţinut pentru ei sau pentru alţii un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, specificând totodată că nu este vorba despre începerea urmării penale împotriva unei persoane. Urmărirea penală in rem înseamnă efectuarea de acte de urmărire penală fără a se defini şi responsabilităţile personale, în această etapă a anchetei. Până acum însă nu există indicii că au fost stabilite vinovăţii clare în acest dosar, care rămâne tot in rem. Şi mai straniu e că, după faza iniţială a anchetei, pe plan local nu s-au mai cerut informări pe această temă.
În decizia din 15 martie 2006, prin care Ministerul Sănătăţii a hotărât restituirea în natură a imobilului format din teren şi clădire, situate în Timişoara şi aparţinând Spitalului Clinic de Copii “Louis Ţurcanu”, se preciza că a fost revendicat spaţiul Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, format din clădire şi teren în suprafaţă de 1.452 de metri pătraţi, fără să se pomenească nimic despre construcţia unei aripi noi aferente acestei clinici.
Oficialii Ministerului Sănătăţii audiaţi până acum în dosar susţin că respectiva decizie se baza pe analiza cazului respectiv, făcută de Comisia de Retrocedări a Ministerului Sănătăţii – compusă din persoane de specialitate, care se presupune că ştiau foarte bine toate demersurile legale care trebuie întreprinse pentru luarea unei astfel de decizii. Rămâne de văzut, deci, până la urmă când şi dacă vor fi identificaţi responsabilii direcţi pentru această retrocedare controversată.
Pe plan local, după finalizarea mandatului, fostul primar al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, declara că în timpul mandatelor sale a sesizat ani în şir Ministerul Sănătăţii că un imobil al Spitalului de Copii este revendicat în mod incorect de o persoană care ulterior a vândut clădirea unei familii de romi, dar că nu a fost luată nicio măsură.
La rândul său, consilierul local PNL (fost PDL) Ştefan Sandu
Spune că îi este clar că această chestiune legată de retrocedări a influenţat negativ activitatea spitalului, ajuns în situaţia de a fi evacuat din unele imobile pe care le utiliza. “Din păcate, constatăm că, în ciuda promisiunilor electorale făcute pe această temă, în momentul de faţă nu se poate preciza nici măcar un termen aproximativ de finalizare a construcţiei noului corp al Spitalului «Louis Ţurcanu». Banii care se alocă acum, gen un milion de lei de la Guvern şi un milion de lei de la bugetul local abia îi permit constructorului să îşi continue lucrările. Nu trebuie uitat însă că, după construcţie, vine partea şi mai costisitoare, de dotare, amenajare şi aşa mai departe. În condiţiile actuale de finanţare, e greu de spus când se va finaliza această investiţie”, mai declară Ştefan Sandu.
Ultimele comentarii