Tinerii trebuie să citească, să mănânce mai puţină mâncare procesată, să aibă activitate fizică permanentă, să interacţioneze direct şi continuu cu oamenii din jur şi să nu fie sclavii tehnologiei, un comportament contrar însemnând dezastru pentru creier, avertizează specialişti neurochirurgi.

Potrivit prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, stresul – considerat până nu demult un factor secundar în bolile neurologice – a devenit element fundamental, constatându-se că există o corelare directă între gravitatea accidentului vascular şi dezechilibrul creat de stres. „Dacă până nu demult stresul era considerat un factor secundar, cercetările arată astăzi că stresul este factor primar în accidentul vascular cerebral. Deci stresul este un elementul fundamental, existând o corelare directă între gravitatea accidentului vascular cerebral şi organismul vulnerabil. Stresul produce o stare generală de vulnerabilitate, de asemenea stresul de lungă durată produce modificari persistente”, declară, citat dr dr. Dafin Mureşanu, într-o conferinţă organizată la Atena cu ocazia celei de-a zecea ediţii a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

Creierul se regenerează permanent, nu este „îngheţat” şi cu cât este stimulat, cu atât obţinem un răspuns bun, a adăugat dr. Dafin Mureşanu. Acelaşi mecanism, spun specialiştii, se dezvoltă şi atunci când există o leziune cerebrală: creierul luptă pentru a se reface. Atunci când rata de distrugere a creierului este mai mare şi rata de refacere sau de stimulare a activităţii creierului este mai dificilă.

„Organismul uman are o capacitate incredibilă de a se regenera, dar ea trebuie alimentată, stimulată. Pentru că dacă stai degeaba, activitatea creierului se reduce. Fac un apel către tineri sa citească, să mănânce mai puţină mâncare procesată, să aibă activitate fizică permanentă, să interacţioneze direct şi continuu cu oamenii din jur, să nu fie sclavii tehnologiei. Să nu ajungă până acolo încât să-şi trimită SMS-uri dintr-o cameră în alta, deoarece acest comportament înseamnă dezastru pentru creier”, a mai spus medicul.

Întrebat ce îl îngrijorează cel mai mult, în acest moment, legat de bolile neurologice, profesorul Mureşanu a menţionat tulburările cognitive: „Mă îngrijorează patologia vasculară, tot mai frecventă în multe ţări, dar mă îngrijorează foarte mult tulburările cognitive, care vor domina umanitatea şi care au tendinţa de a apărea la vârste cât mai tinere”.

Potrivit preşedintelui SSNN, pentru creier, alimentaţia este un factor crucial, alături de comportament. „Modul în care ne alimentăm este un factor crucial, alături de activitatea cognitivă. Trebuie să avem zilnic activităţi din punct de vedere intelectual, să citim, să ne activăm acea parte din creier care ţine de cuvânt, nu cea legată de imagine. Componenta emoţională este foarte importantă şi trebuie legată de starea cognitivă. De asemenea, cum am spus, alimentaţia cât mai aproape de natural, mai puţin procesată şi fără chimicale, este cea care place creierului”, afirmă dr. Mureşanu.

În acelaşi context, specialistul a subliniat faptul că şi creierul are nevoie, periodic, de momente de linişte: „Atât noi, cât şi creierul avem nevoie de momente de linişte, de o alternanţă între stările de implicare puternică în viaţa de zi cu zi şi momentele de linişte, de meditaţie”.