Peste 24.000 de timişoreni sunt afectaţi zilnic de poluare fonică, la un nivel cu mult peste cel maxim admis. Aşa stând lucrurile, Primăria Timişoara doreşte să supună aprobării un nou plan de acţiune pentru reducerea zgomotului ambiant.

„Război” cu zgomotul

„Zgomotul generat de mijloacele de transport rutier, feroviar şi aerian precum şi de activităţile industriale este prezent şi în municipiul Timişoara şi atentează la confortul, viaţa şi sănătatea locuitorilor” – aceasta este argumentaţia noului plan de acţiune pentru reducerea vacarmului din Timişoara, pe care conducerea Primăriei îl va supune aprobării Consiliului Local la următoarea şedinţă de plen.

Principalul responsabil pentru zgomotul asurzitor din unele zone ale Timişoarei este traficul rutier. Conform studiului Primăriei, din cauza traficului rutier 24.294 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 65 de decibeli, pe timp de zi, şi 45.562 de persoane expuse la un nivel peste cel admis de peste 50 de decibeli pe timp de noapte,. Zonele cu traficul cel mai zgomotos, identificate în studiul Primăriei, sunt Calea Torontalului, Calea Aradului, Calea Sever Bocu, Calea Dorobanţilor, Calea Andrei Şaguna, Calea Buziaşului, bulevardul Liviu Rebreanu, bulevardul Iosif Bulbuca, Calea Martirilor1989, strada Cluj, bulevardul 16 Decembrie 1989, Calea Şagului, bulevardul Mihai Viteazul, bulevardul Ferdinand I, bulevardul General Ion Dragalina, Calea Circumvalaţiunii, strada Oituz, strada. Ovidiu Balea, strada Simion Bărnuţiu, strada Divizia 9 Cavalerie şi Bulevardul Cetăţii.

Este relevantă menţiunea că, potrivit Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculări Auto Timiş, în ultima perioadă nu s-a remarcat vreo creştere spectaculoasă a numărului de înmatriculări în Timişoara. Ca atare, parcul auto a rămas aproximativ la fel, ceea ce înseamnă că problema zgomotului generat de traficul rutier nu este una nouă, ci una care persistă de ceva timp.

„Nu s-ar putea spune că am înregistrat o creştere semnificativă a numărului de înmatriculări. La unele categorii de vehicule am avut creşteri uşoare, la altele, dimpotrivă, scăderi”, spune Dan Jurcă, şeful Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculări Auto Timiş.

În documentul de sinteză cu privire la zgomot făcut public de Primărie a fost inclus şi un sondaj, conform căruia locuitorii Timişoarei sunt afectaţi de zgomot în următoareleperioade ale zilei: dimineaţa – 34,5%, în timpul zilei – 55,2%, seara – 34,5% şi în timpul nopţii – 41,4%. 10,4% dintre timişoreni spune că nu sunt deranjaţi de zgomot, în timp ce 17,2% dintre cei chestionaţi declară că zgomotul le-a afectat sănătatea, producându-le stări  de stres şi dureri de cap.

În plus, rezultă din acelaşi studiu, 31% dintre cei chestionaţi spun că vibraţiile produse de mijloacele de transport pe le-au afectat clădirile – efecte manifestate prin crăpături ale pereţilor şi tavanelor, deplasări şi afundări ale fundaţiilor şi degradarea clădirilor –, în timp ce 69% afirmă contrariul.

Timişorenii chestionaţi au venit şi cu propuneri de reducere a vacarmului, propuneri care vizează interzicerea claxonatului şi transportul în comun gratuit, pentru descurajarea transportului individual, interzicerea accesului camioanelor şi tirurilor în oraş, devierea unei părţi a traficului pe şoseaua de centură, dar şi realizarea de panouri antizgomot.

Primăria Timişoara are însă propriile planuri, care vizează utilizarea de asfalt cauciucat şi, evident, creşterea proporţiei zonelor verzi. „Reducerea nivelului de zgomot generat de contactul dintre roată şi calea de rulare se poate obţine prin înlocuirea asfaltului obişnuit cu un asfalt cauciucat obţinut din combinarea asfaltului obişnuit cu cauciuc fărâmiţat. Aceasta asigură o reducere a nivelului de zgomot de rulaj cu 1,0 până la 6,0 decibeli, în funcţie de viteza de deplasare a autovehiculelor. Pentru reducerea zgomotului generat de autovehicule, trenuri, avioane la Aeroportul Timişoara şi activităţile din unităţile industriale se poate recurge la realizarea unor ecrane acustice şi zone de protecţie (zone verzi), între cartierele de locuinţe şi căile de rulare respectiv Aeroport şi unităţile industriale, precum şi mărirea distanţelor dintre acestea”, se menţionează în studiul Primăriei.

Probleme şi în judeţ

Nu doar în Timişoara, ci şi în judeţ problema zgomotului produs de traficul rutier trebuie rezolvată cât mai repede, conform autorităţilor de mediu. Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, zgomotul continuă să fie o problemă nu doar în Timişoara, ci şi în judeţ, la punctele de măsurare din Timiş înregistrându-se valori îngrijorătoare de poluare fonică în mai mult de o treime din timpul monitorizat. „În cadrul activităţii de laborator, în perioada ianuarie – august 2015, au fost efectuate 88 de măsurări ale nivelului de zgomot, dintre care 85 măsurări la solicitarea  persoanelor juridice, iar trei măsurări de  zgomot la solicitarea Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul  Judeţului Timiş, fiind înregistrate  depăşiri ale valorilor maxim admise în proporţie de 30,15% din totalitatea punctelor de măsurare”, precizează reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului.