Perpetuat de ani de zile, conflictul dintre baroul clasic de avocaţi şi cel paralel nu este tranşat în justiţie într-un mod care să nu lase loc de interpretări. Fiecare parte invocă hotărârile instanţelor sau Parchetelor luate în diverse cazuri, hotărâri care, nu o dată, se bat cap în cap. Aşa că, deşi ar fi în propriul interes ca justiţia rezolve într-un fel această problemă, lucrurile sunt perpetuate în exact acelaşi mod şi în 2015.

NUP la DIICOT Timişoara pentru constituire de grup organizat infracţional

Ultima „victorie” obţinută într-o instanţă din Timiş şi anunţată ca atare este decizia DIICOT Timişoara care a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul unui dosar întocmit în urma unei plângeri a Baroului Timiş, care reclama baroul paralel ca o constituire de grup infracţional organizat. După analiza dosarului, DIICOT Timişoara a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei 55 de avocaţi membri ai aşa-numitului Barou constituţional care făceau obiectul plângerii. Examinând conţinutul plângerii, DIICOT Timişoara constata că „din datele prezentate rezulta în mod indubitabil ca nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infractional organizat sau aderarea ori sprijinirea unui astfel de grup”. Aceeaşi unitate de parchet mai menţiona că „raportând infracţiunile de care sunt acuzaţi făptuitorii la cerinţele celor două prevederi, constat că infracţiune de exercitare fără drept a unei profesii sau meserii, respectiv uzurparea de calităţi oficiale nu sunt fapte care intră în scopul grupului infracţional organizat, chiar şi în condiţiile unei pluralităţi de subiecţi activi”.

Soluţia a fost atacată şi menţinută ca temeinică şi legală, printr-o ordonanţă emisă în urmă cu câteva săptămâni de procurorul şef al DIICOT Timişoara, Mircea Andreş, care preciza: „Din analiza plângerii depuse, aşa cum în mod corect a reţinut procurorul în soluţia atacată, este indubitabil că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat sau aderarea ori sprijinirea unui astfel de grup”.

Şeful DIICOT Timişoara confirma şi justeţea deciziei de declinare a plângerii la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, care avea următoarea motivare: „Având în vedere că făptuitorii sunt învinuiţi tocmai pentru că nu au calitate de avocaţi şi exercită fără drept această profesie, considerăm că Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara are competenţă de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia, neexistând calitatea de subiect activ calificat (avocat autorizat) care să determine o competenţă specială după calitatea persoanei a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.”

La rândul său, Pompiliu Bota, fondatorul barourilor paralele, spune că plângerea a fost făcută pentru constituire de grup infracţional, „probabil pentru că, în opinia avocaţilor din baroul clasic, comitem o infracţiune că ne desfăşurăm activitatea şi, în acest fel, le scad privilegiile”. Or, în soluţia dată de DIICOT Timişoara, mai spune Pompiliu Bota, s-a precizat că indubitabil nu e vorba despre niciun grup infracţional, şi s-a realizat declinarea către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, pentru eventuala exercitare fără drept a unei profesii. „Dar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara ni s-a dat tot neînceperea urmăririi penale”, mai spunefondatorul barourilor paralele.

Lazăr Gruneanţu, fost decan al Baroului Timiş: „Nu există intenţie de stopare a avocaturii clandestine”

De cealaltă parte a baricadei, avocaţii din barourile clasice sunt nemulţumiţi de perpetuarea unor ambiguităţi de pe urma cărora are de pierdut, în ultima instanţă, justiţiabilul, care nu mai ştie cui să se adreseze pentru a fi reprezentat corespunzător în instanţă. „Avocaţii din aceste barouri paralele continuă să apară în instanţă ca mandatari. Dar pe baza unui contract, oricine se poate duce ca mandatar în instanţă, poate nici să nu aibă studii de specialitate. Şi, din păcate, nu am observat nicio intenţie din partea Parchetelor să stopeze practicarea avocaturii în mod ilegal. Deşi au fost hotărâri definitive şi irevocabile de condamnare pentru exercitare fără drept a unei profesii, se dau în continuare soluţii de neîncepere de urmărire penală, la Parchete”, declară avocatul Lazăr Gruneanţu, fost decan al Baroului Timiş.

Avocatul timişorean mai spune că a fost generat un scandal uriaş prin primirea în barourile paralele a unor avocaţi din Spania şi Italia care au mers ulterior şi s-au înscris în barourile din ţările natale. „S-au primit inclusiv plângeri oficiale şi au existat proteste ale Uniunii Avocaţilor din Italia cu privire la acest fenomen. Din păcate, oalele se sparg în capul Ministerului Justiţiei care, culmea, nu pare decis să ia nişte măsuri ferme în această privinţă”, afirmă Lazăr Gruneanţu.

Anul trecut, în octombrie, Baroul Timiş anunţa că este solidar cu avocaţii din Satu Mare. În 1 octombrie 2014, aceştia suspendaseră asistenţa juridică din oficiu, în semn de protest faţă de ordonanţele procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare de clasare a unei plângeri privind infracţiunea de exercitare fără drept a profesiei de avocat de către membrii barourilor paralele, soluţie menţinută ulterior şi de Judecătoria Satu Mare. „În această perioadă mai puţin favorabilă prin care trece profesia de avocat în România, conduita magistraţilor, care au validat practicarea ilegală a avocaturii de către membrii unor entităţi din afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România, reprezintă un semnal negativ pentru viitor şi un imbold pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat. În măsura în care autorităţile publice competente refuză să sancţioneze asemenea conduite şi persoane, nu ne rămâne decât să ne apărăm singuri demnitatea, probitatea morala şi, nu în ultimul rând, profesia în sine”, era punctul de vedere oficial al Baroului Timiş.

„Pot să protesteze cât vor. Mai bine să arate actele de constituire a barourilor lor, pe care le-am solicitat de atâtea ori”, susţine Pompiliu Bota.

Hotărâri contradictorii, perpetuate de la an la an

Dovedind că instanţele nu pot ajunge la un numitor comun nici măcar în ceea ce priveşte o problemă de bucătărie internă, care le afectează direct activitatea, problema războiului dintre avocaţii din barourile clasice şi cei din barourile paralele continuă să rămână nereglementată tranşant, pe această problemă instanţele din Timiş continuând să emită hotărâri judecătoreşti contradictorii.

Instanţele din Timiş au dat hotărâri judecătoreşti când favorabile, când defavorabile avocaţilor din barourile paralele. Judecătoria Timişoara, de pildă, a pronunţat decizii judecătoreşti în favoarea avocaţilor din barourile paralele, într-una din ele aprobând soluţia dată de procurori în cazul unui avocat cu motivaţia că „în urma cercetărilor s-a constatat că numitul a mai fost cercetat şi în alte dosare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de acesta, soluţia fiind menţinută de instanţa de judecată”.

Nu este însă doar o chestiune rezumată la nivel local. Pe portalul Uniunii Naţionale a Barourilor din România era postată, zilele trecute, o decizie a Tribunalului Bucureşti din 19 decembrie 2014, în care se menţiona că „Uniunea Naţională a Barourilor din România (Baroul Bota) a fost înfiinţată prin hotărâre judecătorească şi nu poate fi introdusă o acţiune prin care să se constate nulitatea acestei instituţii fără a se aduce atingere hotărârii judecătoreşti care a înfiinţat-o şi care nu poate fi atacată decât potrivit căilor stabilite de lege”.

Se credea, la un moment dat, că noua Lege a avocaturii, modificată, ar putea pune punct final războiului întins pe ani de zile între barourile de avocaţi clasice şi cele paralele. Astfel, noua lege prevedea că folosirea fără drept a denumirilor „barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” sau „Uniunea Avocaţilor din România” ori a denumirilor specifice formei de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de către aceasta, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă. Aceleaşi sancţiuni erau prevăzute şi pentru folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de Legea profesiei de avocat.

Însă şi după apariţia noii versiuni a legii, reprezentanţii barourilor paralele au susţinut că pot să-şi continue activitatea fără probleme şi că, de fapt, legea ar putea avea efect de bumerang împotriva celor care au susţinut-o, avocaţii din barourile clasice, pe motiv că „inclusiv prin acest act normativ ar trebui să fie puse sub semnul întrebării barourile clasice, pentru că ele nu au acte de constituire, de înfiinţare”.

Aşa stând lucrurile, deocamdată lucrurile rămân sub auspiciile aceleiaşi incertitudini, iar felul în care se tratează problema în justiţie rămâne pe mai departe o mostră de inconsecvenţă.