Prospecţiunile neconvenţionale din Timiş, o enigmă pentru ministerele de profil

În ciuda semnalelor repetate de avertizare legate de metodele de prospectare neconvenţionale din Câmpia de Vest, pentru găsirea resurselor de petrol şi gaze naturale, şi consecinţele lor asupra mediului nu pare să existe prea multe preocupări în acest sens. Nici măcar la nivelul ministerelor cu atribuţii directe.

 

Avertismente repetate

Printre parlamentarii timişeni care au tras semnale de avertizare în privinţa lipsei de informaţii referitoare la activităţile de prospecţiune neconvenţionale din Timiş şi posibilele lor efecte asupra mediului se numără şi senatorul USR Nicu Fălcoi.

Aceasta spune că România a devenit mai nou ţinta prospecţiunilor care vizează exploatarea hidrocarburilor prin tehnologii. Dacă exploatarea convenţională a hidrocarburilor presupune identificarea concentraţiei de gaz/petrol şi extragerea combustibililor fosili, cu impact relativ redus asupra mediului, în ceea ce priveşte tehnologiile neconvenţionale, acestea presupun foraje orizontale la mare adâncime, cu scopul dizolvării rocii, pe suprafeţe foarte mari, pentru eliberarea hidrocarburilor dispersate în rocă. „Practic, se amestecă o cantitate uriaşă de apă cu un cocktail de sute de substanţe chimice, lichidul de fracturare astfel rezultat constituind o ameninţare majoră atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru calitatea apei şi pentru activităţile agricole adiacente”, spune senatorul Nicu Fălcoi. Adăugând că fracturarea hidraulică a fost interzisă în ţări europene precum Franţa, Germania sau Bulgaria, dar se practică pe scară largă în SUA.

Nicu Fălcoi susţine că a solicitat de mai multe ori informaţii despre prospecţiunile de acest gen din Timiş şi reglementarea lor legislativă, dar răspunsurile nu l-au mulţumit. „Legislaţia este precară, fapt dovedit şi de răspunsul pe care l-am primit recent la o interpelare adresată Ministerului Mediului, în care se admite, printre altele, că Legea petrolului 238/2004 nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale şi că, în ceea ce priveşte activităţile de explorare şi exploatare a combustibililor fosili neconvenţionali, deţinătorii de licenţe acţionează în vederea evitării riscurilor potenţiale pentru sănătatea umană şi a mediului în baza respectării a două principii: principiul precauţiei, respectiv principiul poluatorul plăteşte, al căror conţinut evaziv şi ambiguu nu este în măsură să îi liniştească prea mult şi să le ofere garanţii cetăţenilor care locuiesc în zonele în care se desfăşoară astfel de demersuri)”, declară Nicu Fălcoi.

Senatorul timişean a cerut să se precizeze în ce fel este monitorizată calitatea apei în Câmpia de Vest şi dacă Administraţia Naţională „Apele Române” a făcut o analiză a potenţialului impact negativ al activităţilor de explorare şi exploatare a hidrocarburilor asupra calităţii apei.

 

Explicaţii şi nu prea

Oficialii ministeriali transmit că Administraţia Naţională Apele Române nu are în domeniul de activitate realizarea de analize de impact.

Ministerul Apelor a mai menţionat că monitorizarea calităţii apei subterane şi de suprafaţă se realizează o dată pe an, pentru apele subterane, ceea ce este extrem de rar, în cazul unui potenţial considerabil de poluare.

Ministerul Apelor recunoaşte că la forajele de la Valcani, Beba Veche şi Sânnicolau Mare s-au înregistrat depăşiri la concentraţiile de fenoli. Însă  ţine să spună că „nu are informaţii privind explorarea/exploatarea hidrocarburilor neconvenţionale prin metoda fracturării hidraulice în Câmpia de Vest”, transferând problema către Agenţia Naţională pentru Resursele Minerale.

Semnalele transmise, deci, până acum sunt de natură să sugereze că, pe lângă un cadru legsilatiV destul de lejer, nici la monitorizare nu se excelează la cooperare inter-instituţională. Rămâne de văzut care vor fi efectele în timp.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro