Persoanele fără identitate, în continuare o enigmă oficială

Oameni fara acte de identitate Foto opiniatimisoareiTimişoara se numără în continuare printre municipiile cu un număr mare de rezidenţi fără acte, în destule zone mărginaşe ale oraşului lipsa actelor pentru locuinţele construite fără autorizaţie fiind dublată de lipsa actelor de identitate pentru părinţii şi copiii din acele case. Deşi s-au solicitat şi pe plan central soluţii pentru rezolvarea problemei „oamenilor fără identitate”, Ministerul de resort nici nu ştie numărul acestora.

 

Deocamdată, fără măsuri concrete

Reprezentanţi ai comunităţii locale din Timişoara, ca şi din alte oraşe mari afectate de aceeaşi problemă, au solicitat din nou Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice soluţii pentru oamenii fără acte, care locuiesc în zonele mărginaşe ale aglomerărilor urbane.

Deşi promite de ani de zile soluţii pentru această problemă, ministerul de resort nu a trecut de faza de intenţie, precizând, într-un comunicat oficial transmis zilele trecute că „s-a constituit un grup de lucru prin desemnarea unor reprezentanţi din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi, în acest sens, s-a transmis la Guvern propunerea cu etapele de lucru şi calendarul pentru derularea acţiunii de identificare şi asistare a persoanelor fără acte de identitate.”

Marea problemă este că, şi în Timişoara, ca şi în marile oraşe, Ministerul Muncii nu ştie ce resurse ar trebui să angreneze într-un asemenea program, întrucât nu cunoaşte numărul persoanelor care nu au acte de identitate. „Sunt o serie de cercetări sociologice care estimează că aproximativ 3,1% din cetăţenii români de etnie romă nu au certificate de naştere, iar 5,7% din populaţia romă cu vârstă peste 14 ani nu posedă acte de identitate”, este cea mai „exactă” cuantificare a Ministerului Muncii.

Ca atare, mai degrabă sunt şanse ca problema să fie rezolvată pe plan local. Astfel, mai mulţi consilieri locali timişoreni au solicitat alocarea unor sume pentru demararea procedurii de „intrare în legalitate” a acestor persoane fără identitate.

Acţiunile care pot fi întreprinse la nivel local sunt, însă, limitate de o serie de constrângeri legislative. „Legislaţia este foarte rigidă. Trebuie schimbată. Cei care au doar parţial documentele necesare pentru eliberarea documentelor de identitate sunt refuzaţi pe motiv că nu au dosarul complet, ceea ce nu este firesc. Este mai important şi pentru stat şi pentru administraţia locală să aibă o evidenţă măcar şi parţială a acestor persoane, decât să nu aibă niciun fel de date despre ei. Astfel, condiţionarea eliberării unui document de identitate de un act de domiciliu este aberantă”, spune consilierul local PNL Ştefan Constantin Sandu.

Problemă perpetuată

De mulţi ani se discută despre situaţia “oamenilor fără identitate” – timişoreni din zone mărginaşe, precum Kuncz, care nu posedă acte de identitate pentru că nu au documente pe casele construite ilegal în care locuiesc.

Deşi Ministerul Afacerilor Interne putea să rezolve de mult problema, prin concesia întocmirii actelor de identitate fără condiţionarea eliberării acestora de existenţa unui act valabil de spaţiu, problema a rămas să fie soluţionată tot de autorităţile locale. Un prim pas în acest sens s-a făcut recent, odată cu iniţierea proiectului „Kuncz – cartier în criză” finanţat în cadrul programului „Anul participării şi responsabilizării cetăţenilor II” gestionat de către Agenţia Naţională pentru Romi, proiect în care Consiliul Local a aprobat participarea Primăriei Timişoara, direct interesată de rezolvarea problemei. Prin programul respectiv se pot obţine fonduri pentru reglementarea situaţiei locative a comunităţilor de romi, regula fiind că aceştia pot accesa finanţare doar autorităţile locale, în parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale. Aşa că Agenţia pentru Romi va contribui financiar cu 100.000 de lei la proiectul vizând cartierul Kuncz, în timp ce Primăria Timişoara va aloca aproximativ 26.000 de lei.

„Prin implementarea proiectului se urmăreşte asigurarea documentelor de identitate, stare civilă, iniţierea demersurilor necesare legalizării situaţiei locative a persoanelor care nu posedă documente legale de proprietate sau uz al imobilelor, precum şi conştientizarea locuitorilor privind importanţa deţinerii documentelor legale în vederea accesului la servicii sociale, de educaţie, sănătate şi ocupare. Principalul impediment în rezolvarea situaţiei locative a persoanelor din cartierul Kuncz îl reprezintă lipsa informaţiilor topografice, majoritatea informaţiilor de la Oficiul de Cadastru fiind perimate”, transmiteau reprezentanţii Primăriei Timişoara.

Cu această ocazie s-a ajuns din nou la concluzia că în Kuncz există în prezent clădiri amplasate haotic, ridicate fără documentaţiile tehnice necesare şi fără autorizaţie de construire. E o situaţie generată de o întâmplare din istoria Timişoarei de acum aproape 100 de ani, când, în 1920, conducerea fabricii de cărămidă Kuncz le-a permis muncitorilor de origine romă să-şi ridice case, dar fără acte de proprietate. În 1945, fabrica s-a închis, dar foştii muncitori au rămas în imobilele construite pe terenurile respective, care au fost naţionalizate în perioada comunistă. După 1990, terenul a trecut în proprietatea Primăriei.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro