În momentul de faţă pare să fie greu de estimat numărul de copii nevaccinaţi din creşe, şcoli şi grădiniţe. O solicitare făcută în acest sens Ministerului Sănătăţii de către senatorul PNL de Timiş Alina Gorghiu a rămas fără răspuns.

O tăcere care spune multe

Intuind probabil că nu există suficiente date legate de evidenţa copiilor nevaccinaţi din instituţiile de învăţământ, senatorul PNL de Timiş Alina Gorghiu a solicitat Ministerului Sănătăţii, la începutul lunii mai, informaţii oficiale în acest sens.

Ministerul Sănătăţii era întrebat care este numărul copiilor nevaccinaţi care frecventează o instituţie de învăţământ şi care este numărul total al elevilor afl10aţi în clase în care există cel puţin un copil nevaccinat.

Solicitarea de informaţii a fost depusă în 4 mai şi, în mod normal, Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit să răspundă în cel mult 30 de zile. Faptul că au trecut mai bine de trei luni fără să se dea un răspuns spune, în sine, multe.

Apeluri „mobilizatoare”

Ministerul Sănătăţii şi-a expus recent strategia de recuperare a vaccinărilor ratate din cauza lipsei dozelor de vaccin, strategie care le va da în perioada următoare mari bătăi de capi autorităţilor locale.

Oficialii ministeriali au anunţat că au în plan „organizarea unor videoconferinţe cu prefecţii, preşedinţii Consiliilor Judeţene, directorii Direcţiilor de Sănătate, pentru stabilirea unui plan de acţiune pentru recuperarea vaccinării tip la nivel judeţean, dar care sa poată sa fie adaptat situaţiilor de la nivel local”.

Apoi, urmează „mobilizarea asistenţilor medicali comunitari, mediatorilor sanitari rromi, precum şi identificarea de asistenţi medicali disponibili pentru formarea de echipe mobile şi instruirea acestora şi identificarea copiilor neincluşi pe listele medicilor de familie, pentru a fi vaccinaţi in centre desemnate/echipe mobile nominalizate de fiecare DSP”.

Ministerul Sănătăţii mizează pe sprijinul medicilor de familie şi al asistenţilor, adică pe sprijinul aceloraşi persoane care au fost ignorate luni de zile atunci când trăgeau semnale de alarmă cu privire la lipsa vaccinurilor.

În paralel, ministerul intenţionează să realizeze o campanei naţională de informare, educare şi comunicare, privind beneficiile vaccinării, continuând să susţină că părinţii sunt principalii vinovaţi pentru epidemia de rujeolă, prin refuzul vaccinării, şi nicidecum sincopele grave în aprovizionarea cu vaccin.

Oameni politici, dar și reprezentanți ai unor ONG-uri cer autosesizarea din partea Parchetelor abilitate pentru o anchetă vizând acuzația de abuz în serviciu pentru golurile din aprovizionarea cu vaccin anti-rujeolic care au dus la extinderea epidemiei și în vestul țării.

În cazul în care o astfel de anchetă ar fi demarată, Timișul ar fi primul județ vizat, pentru că este zona cu cele mai multe cazuri confirmate. Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România pâna în 23 iunie este 7.282. Timișul se menține în fruntea nedoritului clasament, cu 1.167 de cazuri.