Tender Grup începe prospecţiunile petroliere în Banat

Lipsesc consultările publice ale comunităţilor şi studiile de evaluare a impactului asupra mediului

Miercuri, în Timiş, au fost programate să înceapă prospecţiunile petroliere, care vor fi făcute în 17 localităţi periurbane. Problema este, însă, că lipsesc consultările publice ale comunităţilor, deşi e vorba despre o metodă de explorare prin generarea de explozii seismice controlate. Părerile sunt, însă, împărţite. Dacă un parlamentar P.S.D. de Timiş şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acordarea de către autorităţile de mediu a unor avize, în absenţa efectuării unor studii riguroase de evaluare a consecinţelor şi a impactului asupra mediului, un specialist în geofizică spune că trebuie avut în vedere interesul naţional şi regional. Asta în timp ce oficialii Agenţiei pentru Protecţia Mediului nu au fost de găsit.

 

Prospecţiuni ale subsolului în mai multe comune timişene

Prospectiuni petroliereMihai Mitroi, vicepreşedinte pentru Calitate şi HSE al Prospecţiuni S.A., o companie deţinută de Tender Grup, spune că firma începe explo­rarea resurselor subsolului bănăţean în baza unui contract încheiat cu com­pania australiană ADX Energy, care a concesionat de la Guvern drepturile de explorare a unor blocuri de teren de pe teritoriul României. Printre localită­ţile timişene vizate de începerea acti­vităţilor de prospectare se numă­ră Dudeştii Noi, Becicherecu Mic, Căr­piniş, Checea, Săcălaz, Bogda, Cenei, Uivar, Giulvăz, Sânmihaiu Român, Par­ţa, Giroc, Şag, Sânandrei, Pădu­reni, Peciu Nou şi Jebel. Miercuri, urma să înceapă prospecţiunile la Cărpiniş.

Reprezentantul companiei Pros­pecţiuni S.A. susţine că, dat fiind faptul că lucrările de acest gen se efectuează la suprafaţa solului, acestea afectează în mică măsură culturile agricole. În caz contrar, sunt prevăzute despăgubiri acordate proprietarilor. Acesta mai spune că au fost şi cazuri de refuz din partea proprietarilor de terenuri. 

Reprezentatul Prospecţiuni S.A. se plânge, însă, că activităţile de pro­spectare sunt îngreunate de absenţa unui cadru care să definească în mod clar proprietatea privată şi de inexis­tenţa unor baze de date şi a unor hărţi detaliate cu referire la proprietarii de terenuri şi la localizarea propriu-zisă a terenurilor. În plus, reclamă Mihai Mitroi, nu există nici baze de date care să conţină o evidenţă a terenurilor da­te în arendă şi nici una cu succesiu­nile, fapt care a creat în anii trecuţi premi­sele falsificării unor declaraţii şi nume­roase tentative de fraudare venite din partea celor care s-au autodeclarat proprietari ai unor terenuri pe care compania a desfăşurat prospecţiuni.

Mihai MitroiReferitor la accesul la baze de date care conţin evidenţa cu proprieta­rii de terenuri şi cu terenurile deţinute, Mihai Mitroi spune că situaţia în Banat este considerabil mai bună decât situaţia din alte regiuni ale României şi că, până în acest moment, pentru su­prafaţa din proximitatea Timişoarei, ca­re urmează să fie explorată, s-a obţi­nut acordul a 35 – 40% dintre proprie­tarii terenurilor vizate. “Am solicitat în pre­alabil ajutorul primarilor. Şeful De­par­ta­mentului de Compensaţii Agrico­le s-a deplasat cu echipele de oameni cu care lucrăm şi cu patru – cinci au­toturisme pe teren, pentru a discuta cu oame­nii”, declară Mihai Mitroi, care a precizat că reprezentanţii Prospecţiuni S.A. dispun până în acest moment de acceptul a 100 de proprietari pentru a putea efectua fazele preliminare ale lucrărilor.

Chestionat asupra metodelor uti­lizate până în prezent pentru a lua le­gătura cu proprietarii de terenuri din mediul rural, Mihai Mitroi susţine că au fost contactaţi toţi primarii din zo­na de lucru şi au fost amplasate anun­ţuri la avizierele de pe lângă Primării, dar a admis că nu a avut loc nicio întâl­nire cu proprietarii de terenuri: “Pri­marii sunt doar martori la semnarea acestor acorduri,  iar cola­bo­­rarea noas­tră cu Primăriile e menită doar să evite cazurile de fraude, chestiuni cu care ne-am confruntat în trecut”.

Metodele de lucru, aproape la fel ca acum 60 de ani

Referitor la metodele de lucru folosite, Mihai Mitroi afirmă că se folosesc metode de acum 60 de ani, progresul constând în acurateţea informaţiilor obţinute: “Echipamentele sunt mai performante, tehnica evo­luea­ză şi la noi ca în orice domeniu de activitate”. Reprezentantul Prospec­ţiuni S.A. a precizat că se lucrează cu o sondă care are rolul de a capta undele elastice generate şi cu o sursă care generează undele: “Sonda este simi­la­ră, dacă vreţi, cu cele utilizate în me­dicină, în ecografie”. Mihai Mitroi afirmă că afectarea iniţială a solului, prin introducerea senzorului, implică practicarea unui orificiu cu un diame­tru de şase centimentri şi cu o adân­cime variind între şase şi zece metri. Sursa generatoare de unde elastice este reprezentată de un material ex­plo­ziv, Rioseis, care, detonat, generea­ză aproximativ un metru cub de gaze, dintre care 75% vapori de apă.

Mihai Mitroi mai spune că în Ti­miş vor fi amplasate un număr variind între 8.000 şi 10.000 de sonde, pe o suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi. Prima explozie va avea loc în urmă­toarele patru – cinci săptămâni, iar lu­crările vor avea loc doar pe timp de zi.

Prospecţiunea este prima fază a lucrărilor de explorare. Lucrările pe care noi le efectuăm au impact nesem­ni­ficativ asupra mediului”, declară Mi­hai Mitroi, care susţine că, din punctul de vedere al respectării legislaţiei de mediu, toate formalităţile au fost  în­deplinite. Reprezentantul Prospecţiuni S.A. invocă Legea Petrolului, realizată după model european, potrivit căreia Statul este proprietarul resurselor subsolului, cetăţenii deţinând doar dreptul de proprietate asupra terenului propriu-zis.  

47 milioane de barili de petrol, în zona Banatului

Zona în care urmează să fie desfă­şurate prospecţiunile a fost concesio­nată în trecut, potrivit informaţiilor oferite de Mihai Mitroi, de către OMV Petrom, ultimele lucrări de explorare fiind efectuate aici în anii 1990. OMV Petrom a renunţat ulterior la concesiu­ne, însă „alte companii s-au arătat intere­sa­te de aceste zone”, şi asta pentru că, într-o estimare făcută publică pe site-ul com­paniei ADX Energy, zona Bana­tului ar putea furniza în următorii cinci ani până la 47 de milioane de barili de pe­trol şi 13.6 miliarde de metri cubi de gaz.  

Deşi planificate, prospecţiunile nu au început miercuri, la Cărpiniş

Ioan SimaDeşi miercuri ar fi trebuit să înceapă primele lucrări pe teren, la Cărpiniş – după cum declara, luni, Mihai Mitroi – nu s-a întâmpalt nimic. Contactat telefonic pentru a furniza informaţii în privinţa reacţiei pe care au avut-o localnicii faţă de iminenta începere a lucrărilor de acest fel, primarul localităţii, Ioan Sima, a declarat că “nu au început lucrările, nu se face încă nimic, poate că au început lucrările în alte zone, dar la noi nu…”

Ioan Sima nu a negat faptul că au avut loc discuţii la nivel de Primărie cu reprezentanţii Prospecțiuni S.A., însă referitor la maniera în care s-a procedat pentru obţinerea acordurilor de a pătrunde pe terenurile agricole, declară că “reprezentanţii companiei au încheiat acorduri cu proprietarii de terenuri şi au discutat cu reprezentanţii firmelor care au pământ în arendă. Noi nu suntem abilitaţi, ca primari, să intrăm pe terenul ce aparţine oamenilor”.

Ioan Sima suține că nu a fost solicitat să semneze niciun document de către reprezentanţii companiei Prospecţiuni S.A. şi nici să semneze ca martor pe vreo înţelegere sau pe vreun proces-verbal: “Probabil după ce vor începe să exploreze, nu știu. Dar până acum nu am fost solicitat să semnez niciun astfel de document”.

Cătălin Tiuch: “ Explorarea resurselor subsolului este importantă pentru economia unei ţări, dar nu trebuie să se facă cu orice preţ”

Catalin TiuchDeputatul P.S.D. Cătălin Tiuch şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acordarea de către autorităţile de me­diu a unor avize privind demararea a­cestui gen de lucrări, în absenţa efectuării unor studii riguroase de eva­luare a consecinţelor şi a impac­tului asupra mediului pe care îl pot genera procedeele care utilizează me­toda exploziilor seismice. „Îngrijora­rea mea se leagă de faptul că la noi, încă, legislaţia privind protecţia me­diu­lui e un pic şubredă”, declară Că­tălin Tiuch. Acesta mai afirmă că s-au înregistrat, totuşi, progrese con­sidera­bile şi că lucrurile au evoluat şi nu mai e ca pe vremea când „luai o fabrică, o puneai pe butuci şi treceai la următoarea”, după mode­lul unei economii pe care deputatul P.S.D. a apreciat-o ca fiind „haidu­cească”.

Cătălin Tiuch opinează că auto­rităţile judeţene ar trebui să manifeste interes maxim pentru consultările cu cetăţenii, or „nu ştiu să existe o con­sultare cu proprietarii de terenuri”, în sensul de a le fi îngăduit acestora drep­tul de a refuza, în situaţia în care nu consideră că e oportun, pătrun­derea pe terenul proprietate perso­nală, pentru realizarea unor astfel de prospecţiuni. “Poate că pe terenul respectiv există o troiţă sau poate că proprietarii nu sunt de acord din alte motive”, declară Cătălin Tiuch.

Deputatul P.S.D. invocă şi conţi­nutul raportului companiei austra­lie­ne ADX Energy pe anul 2012, potrivit căruia metoda de explorare prin ge­nerarea de explozii seismice contro­late presupune pentru compania de­ţinătoare a dreptului de concesiune cele mai mici costuri din istoria sa. „Agenţia Naţională pentru Resurse Mi­nerale poate autoriza şi alte mo­duri de explorare, care să utilizeze, spre exemplu, generarea unor vibraţii unidirecţionale. Explorarea resurse­lor subsolului este importantă pentru economia unei ţări, dar aceasta nu trebuie să se facă nici cu orice costuri şi nici cu orice preţ”, mai spune Că­tălin Tiuch. Acesta opinează că, în con­diţiile în care compania concesio­nară, respectiv ADX Energy, se prevalează de specificările Legii Petrolului, e de preferat ca lucrurile acestea „să se în­tâmple mai târziu, decât mai devre­me” şi că „nu e cazul să ne grăbim”.

Referitor la solicitarea de impli­care a primarilor din localităţile vizate în calitate de martori, metodă de lu­cru invocată de către reprezentantul Prospecţiuni S.A., Mihai Mitroi, Cătă­lin Tiuch îi răspunde că „primarul nu este vătaful satului” şi că aceste practici de lucru datează de dinainte de 1989 şi urmăresc să arunce o parte din responsabilitate pe umerii primarilor.

Cătălin Tiuch mai spune că ple­dează pentru necesitatea unei mobili­zări a autorităţilor locale şi judeţene şi pentru organizarea unor consultări populare, pe parcursul cărora proprie­tarilor de terenuri să le fie expuse avantajele şi riscurile pe care astfel de practici le presupun.

Specialist în geofizică: „Nu văd rostul unei abordări alarmiste”

Prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Facultatea de Geografie a Universi­tăţii de Vest Timişoara, specialist în geomorfologie şi geofizică, este de pă­rere că trebuie avut în vedere intere­sul naţional şi regional: „Nu văd ros­tul unei abordări alarmiste. E utilă o poziţionare echilibrată. Sigur că ex­trem de importantă este respectarea legislaţiei în domeniu. Dar contează abordarea subiectului într-o manieră care să ia în calcul perspectivele”.

Acesta mai spune că, în Câmpia Banatului, explorarea zăcămintelor naturale se derulează încă din anii 1960, că etapa premergătoare exploa­tării constă în prospectarea geofizică prin generarea de unde seismice şi că dacă cineva are suspiciuni în ce pri­veşte nerespectarea unor prevederi de protecţie a mediului sau dacă sus­pectează că există diferenţe între modul de lucru al companiei şi modul în care este specificat în avizul de mediu că este permisă lucrarea, poate merge la Agenţia de Mediu care a dat acordul: „Aceasta poate fi o dovadă de implicare civică”. 

Am încercat să obţinem şi un punct de vedere oficial din partea directorului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, Mihai Dănuţ Ce­peha. Acesta, însă, nu a răspuns ape­lurilor noastre telefonice. Lucia Scriuba, responsabil Serviciu Avize, Acor­duri, Autorizaţii, solicitată să formu­leze un punct de vedere în cali­tate de reprezentant al A.P.M. Timiş, şi-a declinat competenţa de a formula o poziţie în numele Agenţiei şi ne-a în­drumat tot înspre directorul execu­tiv, Mihai Cepeha. 

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis