Conform unor informaţii ale oficialităţilor maghiare, se ia în calcul construcţia unui gard metalic anti-migraţie pe un segment al frontierei cu România, după ce zone precum Triplex Confinium – Beba Veche sunt văzute ca rute alternative, ocolitoare pentru refugiaţi. Subprefectul de Timiş Marossy Zoltan consideră că este doar o ipoteză care nu va fi materializată.

Soluţia finală?

Autorităţi din Ungaria anunţă că iau în calcul construirea unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul crizei imigranţilor, conform unor afirmaţii ale ministrului maghiar de Externe, Peter Szijjarto.

„Măsura este necesară pentru că traficanţii de persoane care tranzitează Serbia îşi schimbă rutele, existând probabilitatea să se îndrepte spre România”, a explicat şeful diplomaţiei ungare, citat de MTI. „Gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria – Serbia – România şi să continue pe o distanţă rezonabilă dacă presiunea migraţiei se mută spre România”, a mai spus  Peter Szijjarto.

La sfârşitul lunii august, presa relata că imigranţii extracomunitari care tranzitează teritoriul sârb în drumul spre Uniunea Europeană încercau să ocolească gardul construit de autorităţile ungare prin capătul estic al acestuia, la frontiera comună dintre Serbia, Ungaria şi România. Zeci de imigranţi fuseseră observaţi la capătul estic al gardului metalic pe care Ungaria îl construieşte de-a lungul întregii frontiere cu Serbia. Gardul începe în zona localităţii ungare Kübekháza, situată la frontiera cu România şi cu Serbia. Presa considera că Ungaria nu poate construi gard şi pe frontiera cu România, dat fiind că măsura ar intra în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene.

În acest context, imigranţii extracomunitari au descoperit că pot ocoli gardul prin zona localităţilor din Serbia Majdan/Rade (din Serbia) – Beba Veche (din Timiş) şi Kübekháza (Ungaria).

Guvernul Ungariei a alocat 22,2 miliarde de forinţi (71,8 milioane de euro) pentru construirea unui controversat gard metalic la frontiera cu Serbia, pe o distanţă de 175 de kilometri, şi pentru centre speciale necesare cazării imigranţilor. Iniţiativa gardului este criticată de UE şi de Serbia.

Nici reacţia diplomaţiei româneşti nu s-a lăsat aşteptată. Ridicarea unui gard între două state membre ale UE şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european, consideră Ministerul Afacerilor Externe, care precizează că această poziţie a fost comunicată părţii ungare.

cornel.p.alin@gmail.com

Reprezentanţii Prefecturii Timiş susţin că nu au primit informaţii oficiale din partea autorităţilor maghiare. „Acest grup de refugiaţi despre care s-a discutat mult, de aproximativ 2.000 – 3.000 de persoane nu se mai deplasează prin zona căii ferate, s-a dus spre autostradă. De asemenea, din informaţiile recent transmise, noile valuri de refugiaţi nu vin spre noi, ci se duc spre Croaţia. De aceea, din această perspectivă, acest gard nu ar mai fi necesar, şi nu cred că se va construi. Acum cred că se vorbeşte prea mult despre acest subiect, şi ulterior se va constata că s-a vorbit degeaba”, ne-a declarat subprefectul timişean Marossy Zoltan.

Măsuri de securitate sporite

Conform unor informaţii încă neconfirmate, numărul de poliţişti de frontieră care patrulează în zona Beba Veche, aproape de Triplex Confinium ar fi fost suplimentat după ce pe această porţiune au fost depistaţi refugiaţi afgani care încercau să treacă ilegal în Ungaria.

Pe 15 septembrie, poliţiştii de frontieră timişeni au prins doi refugiaţi, fraţi, la câţiva metri de frontiera cu Serbia. Când imigranţii şi-au dat seama că sunt în România, au început să plângă. Bărbaţii au fost preluaţi de poliţiştii de frontieră timişeni şi duşi la audieri. Aceştia  le-au spus poliţiştilor de frontieră că nu doreau să ajungă în România, ci s-au rătăcit şi credeau că sunt în Ungaria. Mai mult, ei au cerut să fie returnaţi în Serbia.

Cei doi refugiaţi vor fi predaţi autorităţilor sârbe, în baza tratatului de readmisie şi, cel mai probabil, odată ajunşi în ţara vecină, vor căuta altă cale pentru a intra în Ungaria. Aceştia sunt primii refugiaţi care pătrund în spaţiul românesc de la începutul exodului către Germania al imigranţilor, care vin dinspre Grecia, urmând ruta Macedonia-Serbia-Ungaria-Austria-Germania.