Un nou punct de frontieră s-ar putea deschide în acest an la graniţa cu Serbia

Surse din sistem spun că e nevoie, însă, de investiţii masive în infrastructură

Punct trecere frontieraDespre deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei în Timiş s-a tot vorbit în ultimii trei – patru ani, fără să se realizeze nimic concret. Acum sunt reluate discuţiile în condiţiile în care surse administrative vorbesc despre iminenta deschidere a cel puţin unui punct de trecere a frontierei în acest în judeţ, chiar dacă locaţia nu e stabilită şi voci din sistemul vamal susţin că ar fi nevoie de investiţii masive în infrastructură.

 

Discuţii între M.A.I. şi Consiliul Judeţean

Posibilitatea deschiderii în viitorul apropiat a unui nou punct de trecere a frontierei în Timiş a fost subiectul unor discuţii purtate între reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne şi cei ai Consiliului Judeţean Timiş, în ultime­le luni. Concluziile rezultate sugerează că se impune deschiderea a cel puţin unui nou punct, deşi încă nu s-a stabilit dacă este vorba despre Foeni, Comloşu Mare sau Valcani.

“E vorba de deschiderea perma­nen­tă a acestor puncte. Noi suntem de­ja în Uniunea Europeană, iar ei, sârbii, probabil vor intra în cinci ani. Ba mai mult, noi vom intra, sper, cât mai re­pede în Spaţiul Schengen. Noi o să fim ultima frontieră cu Serbia, la fel cum va fi şi Ungaria. Asta înseamnă că re­gu­lile de securitate şi tehnologia afe­ren­tă trebuie să fie la cel mai înalt nivel. Trebuie evitată contrabanda sau alte efecte nedorite”, spune vicepreşedin­tele C.J.Timiş, Marian Vasile. Acesta declară, însă, că nu i se pare justificată deschiderea punctului de la Foeni, având în vedere că e apropiat de Vama Moraviţa, iar punctul de la Foeni nu are o infrastructură la fel de bună în momentul de faţă, ca şi celelalte două puncte de la Lunga- Comloşu Mare şi Valcani. “Valcani este la capătul ex­trem al graniţei, ceea ce poate ar face sens şi eu cred că vama de la punctul de trecere de la Valcani ar fi cea mai potrivită şi ar trebui deschisă prima. Avem un drum judeţean care e practi­cabil, dar trebuie reabilitat, care duce din satul Valcani până la graniţă – apro­ximativ doi kilometri. Există o clădire în punctul respectiv, într-o stare foarte bună, deţinută de M.A.I.”, a mai preci­zat reprezentantul C.J.T.

Cert este că, deocamdată, nu au venit de la Bucureşti, de la Direcţia Ge­nerală a Vămilor, niciun fel de dispoziţii oficiale legate de această deschidere. “Nu se ştie nimic sigur deocam­dată, şi nu au venit niciun fel de adrese oficiale în acest sens”, afirmă Nicolae Stoi­can, director executiv adjunct al D.R.A.O.V. Timişoara.

Liderul Sindicatului Lucrătorilor Vamali din Regionala Timişoara, Gheor­ghe Paraschiv, susţine, la rândul său, că nu au venit niciun fel de semnale oficiale legate de intenţia deschiderii unui nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Serbia, în acest an, şi că personalul vamal este oricum destul de puţin numeros şi la punctele vamale existente, fiind greu de apreciat de unde se va mai aloca personal pentru noul punct de trecere a frontierei des­chis în Timiş. “Se vorbeşte, într-ade­văr, neoficial, despre Foeni, Comloşu Mare sau Valcani. Nu am văzut încă ni­mic oficial pe această temă, şi este clar că va fi nevoie, pentru deschidere, de investiţii consistente în infrastructură. Trebuie reabilitate sau refăcute dru­murile, în primul rând. În aceste zone au funcţionat punct de mic trafic, şi clădirile nu sunt corespunzătoare pen­tru un birou vamal, sunt mai mult nişte tonete”,mai spune liderul sindical.

Foeni, primul pe listă acum câţiva ani

Deşi se vorbeşte de mult timp des­pre crearea de noi puncte de frontieră în Timiş, la graniţa cu Serbia, autorită­ţile centrale au părut mai degrabă pre­ocupate de deschiderea de noi astfel de puncte la graniţa cu Bulgaria, la Do­bromir şi Lipniţa, în judeţul Con­stanţa. În plus, există incertitudini le­gate de investiţiile presupuse de crea­rea de noi puncte de frontieră în Timiş, la frontiera cu Serbia, mai ales în con­textul intrării României în Spaţiul Schen­gen. Înfiinţarea acestora ar presupune investiţii majore în zonă pentru confor­marea la standardele cerute de oficialii europeni. 

Cert este că în urmă cu câţiva ani era în cărţi iminenta deschidere a unui punct de trecere a frontierei la Foeni. Aici a existat o situaţie tragic-comică le­gată de faptul că, deşi nici nu s-a dis­cutat vreo hotărâre de guvern privind înfiinţarea Punctului Vamal Foeni, în 2009 şi 2010, când magazinele duty-free erau la apogeu, la Primăria Foeni au fost înregistrate zece solicitări de acord de principiu pentru înfiinţare de magazine duty-free. Noul obiectiv era cu atât mai interesant, cu cât zona es­te izolată, în câmp, la câţiva kilometri depărtare faţă de casele localnicilor. Distanţa până la viitorul punct de fron­tieră era de 4,5 kilometri.

În privinţa demersurilor concrete legate de înfiinţarea punctului, repre­zentanţii Primăriei Foeni spun că aşteap­tă o hotărâre de guvern. Însă şi aici ar trebui făcute investiţii importante pen­tru bifarea tuturor cerinţelor Schen­gen. În punct există o clădire care e destul de veche, din 1969, şi care a fost întreţinută, fiind consolidată după ce a fost afectată de inundaţiile din anul 2005. Însă, în varianta deschiderii punctului vamal permanent, vor trebui făcut investiţii semnificative.

Totuşi, un aspect pozitiv e legat de faptul că la Foeni au fost fina­lizate lucrările proiectului “Reabilita­rea infrastructurii rutiere a D.J. 593 Foeni – Giulvăz – Peciu Nou – Foeni – sec­ţiune punct vamal, pe sectorul cuprins între km 31+500 şi 35+900, în lungime de 4,4 km”, proiect finanţat de U.E. prin Programul de Vecinătate România – Serbia 2004 – 2006. Lucrările au cos­tat peste 700.000 de euro, iar încă de când au acordat această finanţare, re­prezentanţii U.E. susţineau că încura­jează “conectarea infrastructurală în­tre cele două ţări şi reducerea distan­ţelor dintre localităţile puternic dez­voltate din zona transfrontalieră, afla­te de o parte şi de alta a graniţei, în zo­na Timişoara şi Zrenjanin”. Şi acorda­rea acestei finanţări e un semn că re­prezentanţii U.E. analizează cu seriozi­tate posibilitatea integrării Serbiei în spaţiul comunitar.

Lider sindical: “La frontieră s-au construit nişte mastodonţi. O bună parte sunt acum clădiri părăsite”

Şi tocmai în varianta acestei in­te­grări, care ar putea avea loc în u­rmă­torii ani, există rezerve în sistem le­gate de oportunitatea unor investiţii în zonă. Având experienţa investiţii­lor mari făcute în zona Cenad, unii repre­zentanţi ai Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Ti­mişoa­ra au reţineri legate de finan­ţarea unor puncte vamale noi, în re­gim per­manent, care ar putea deveni inutile odată cu integrarea Serbiei în spaţiul co­munitar: “S-ar putea ca, până ridi­căm clădirile Vămii şi Poliţiei de Fron­tieră, până le finalizăm, Ser­bia să ade­re deja la spaţiul comunitar. Şi atunci, s-ar constata că investiţiile făcute în imobile şi infrastructură sunt inutile”.

Liderul sindical Gheorghe Paras­chiv susţine că există o experienţă păguboasă în acest sens. Că, în loc să se facă investiţii în infrastructură la punctele de trecere a frontierei cu Serbia, în 2003 – 2004 s-a investit masiv în clădiri de la punctele de tre­cere a frontierei cu Ungaria. “Astfel, s-au construit nişte mastodonţi, din care o bună parte sunt acum clădiri părăsite, cade faianţa din ele şi se fură tot ce se poate fura, de la gea­muri până la chiuvete. Şi nu vorbesc doar de Cenad. La fel e situaţia şi la Nădlac sau Borş”, mai spune Gheor­ghe Paraschiv.

Cei cu vechime în administraţia timişeană îşi aduc aminte şi acum cu cât sârg se zbăteau, la începutul anu­lui 2004, autorităţile locale să termi­ne şi să inaugureze sediul Vămii Ce­nad până la alegerile locale, pentru a fi o bilă albă în plus pe agenda elec­torală. De departe, cea mai surescita­tă de ritmul în care lucrau construc­torii era o parte din fosta conducere P.S.D. a C.J. Timiş, despre care presa chiar relata că, în una din vizitele de lucru din zonă, recomandase să se “pună biciul pe constructori”.

În cele din urmă noul sediu al Vămii Cenad – o investiţie de 1,39 de milioane de euro – a fost inaugurat pe 3 iunie 2004. Artizanii acestui proiect au dat dovadă de o “mare viziune”, ctitoria lor durând, pentru scopul pen­tru care era construită, aproximativ trei ani.

Beba Veche, ultima pe listă

Beba VecheDin lista celor trei nominalizări recente de candidaturi la statutul de nou punct de trecere a frontierei per­manent lipseşte Beba Veche. Deşi a existat în ultimii ani promovare la ni­vel parlamentar şi guvernamental a acestui proiect, militându-se pentru deschiderea cât mai rapidă a unui punct permanent de trecere a fron­tie­­rei, lucrurile nu au făcut progrese notabile. În acest caz argumentele aduse de susţinătorii deschiderii punctului vamal permanent pleacă de la celebrul Triplex Confinium şi de la valoarea-simbol a unui astfel de punct de trecere, unde se întâlnesc grani­ţele României, Serbiei şi Ungariei, în cel mai vestic punct al României.

O altă argumentaţie legată de necesitatea înfiinţării unui punct per­manent de trecere a frontierei la Be­ba Veche este legată de faptul că aici s-a făcut deja studiu de fezabilitate privind înfiinţarea unui parc indus­trial, Parcul Industrial Triplex Confi­nium Beba Veche, proiect la care colaborea­­ză şi România, şi Ungaria, şi Serbia. Acesta este gândit a fi rea­lizat pe o suprafaţă de peste 100 de hectare, urmând să găzduiască mai mult de o sută de firme. În contextul înfiinţării Parcului industrial de la Beba Veche, la care colaborează cele trei state, un punct de trecere a frontierei ar ajuta la mobilitatea în zonă a forţei de mun­că necesare firmelor care vor avea puncte de lucru în parcul industrial. 

Însă, în ciuda lobby-ului făcut, lucrurile nu s-au mişcat prea mult, deşi, până în viitorul punct ar fi un drum care ar trebui asfaltat pe o por­ţiune de 1,85 de kilometri. Deci, nu ar necesita un efort sau o investiţie foarte mare.

Print Friendly, PDF & Email