De mai bine de un an, D.I.I.C.O.T. se străduieşte să găsească filierele încrengăturii de firme cu cartierul general în Strehaia, la care erau “abonate” destul de multe firme mari din Timişoara. Pentru că se estimează că Statul a pierdut sume uriaşe în acest mod, Fiscul vrea să creeze cadrul legal care să le permită inspectorilor fiscali să nu ia în considerare tranzacţiile dubioase care, prin natura lor, par să nu aibă alt sens decât reducerea ilegală a bazei de impozitare.

Un proiect de care se leagă multe speranţe

Pentru că paguba adusă bugetului de stat doar în cazul “filierei Strehaia” este de ordinul zecilor de milioane de euro, Ministerul Finanţelor vrea ca, prin lege, să se protejeze, pe viitor, de astfel de fenomene infracţionale. Fis­cul poate considera anumite tranzacţii ca artificiale, dacă se obţine avantaj fiscal fără profit şi poate să nu le ia în considerare la calculul obligaţiilor bu­getare, dacă acestea par să nu cores­pundă practicilor comerciale rezona­bile şi produc avantaje fiscale fără risc comercial şi generează profit nesem­nificativ.

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de lege prin care stabileşte condiţiile în care o tranzacţie sau chiar o serie de tranzacţii pot fi considerate de fisc drept artificiale, foarte multe dintre aceste criterii având un carac­ter general şi neclar. Potrivit proiec­tului de act normativ, tranzacţiile pot fi considerate artificiale dacă se de­rulează într-o manieră care în mod normal nu ar fi utilizată în cadrul unor practici comerciale considerate rezo­nabile, dacă includ elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc sau dacă sunt circulare ca natură.

De asemenea, inspectorii fiscali pot declara o tranzacţie ca fiind artifi­cială în cazul în care conduce la obţi­nerea de avantaje fiscale semnifica­tive, dar acest lucru nu se reflectă în riscurile comerciale asumate de con­tribuabil sau în fluxurile sale de nu­merar, sau profitul preconizat înainte de impozitare este nesemnificativ în comparaţie cu valoarea avantajelor fiscale scontate.

“Scopul unei tranzacţii sau al unei serii de tranzacţii constă în evitarea impozitării în cazul în care, indiferent de orice intenţii subiective ale contri­buabilului, el eludează obiectul, spiritul şi scopul dispoziţiilor fiscale care s-ar aplica în mod normal”, reprezintă un alt criteriu de depistare a tranzacţiilor artificiale propus de Ministerul Finan­ţelor.

Prevederea privind tranzacţiile artificiale a fost introdusă în Codul Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014, dar până în prezent nu erau definite acest tip de tranzacţii şi nu există norme de aplicare. Codul Fiscal prevede doar că la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reînca­dra forma unei tranzacţii pentru a re­flecta conţinutul economic al tranzac­ţiei.

“În cazul în care tranzacţiile sau o serie de tranzacţii sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi conside­rate ca făcând parte din domeniul de aplicare al convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacţii artifi­ciale se înţelege tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita impozi­tarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate”, se mai arată la articolul 11 al Codului Fiscal.

Un fenomen tot mai extins

Proiectul de lege propus de Minis­terul Finanţelor are legătură cu tot mai multele cazuri de înfiinţare a unor filiere infracţionale organizate, specia­lizate pe evaziune fiscală, prin vânza­rea de facturi fictive.

La începutul anului 2012 ieşea la iveală că mai multe societăţi comer­ciale din Timişoara au beneficiat, pentru deduceri importante de impo­zite, de facturile fictive întocmite de o serie de firme-fantomă create de un clan de romi din localitatea Strehaia, judeţul Mehedinţi. Atunci au fost făcute peste treizeci de percheziţii în judeţele Mehedinţi, Cluj, Hunedoara, Timiş şi Argeş, fiind vizat un grup infracţional organizat, format din 34 de persoane, specializat în evaziune fis­cală şi spălare de bani, prejudiciul cau­zat prin aceste activităţi fiind de 20 de milioane de euro.

Liderii grupării au identificat peste 50 de firme, multe din Timişoara, care aveau cifre semnificative de afaceri şi care, în înţelegere cu administratorii acestora, în schimbul unui comision de 10%, au emis facturi fiscale pentru operaţiuni comerciale fictive, de livrare de mărfuri sau prestare servicii, în scopul diminuării taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat. “Activitatea comercială” a societăţilor din Strehaia nu era canalizată pe un anumit produs, ele emiţând facturi al căror obiect varia, în funcţie de domeniul de activi­tate al firmei beneficare. De exemplu, “vindeau” cauciucuri, piese auto, ma­teriale de construcţii, utilaje industriale, fier vechi sau “prestau servicii”, în funcţie de obiectul de activitate al be­neficiarului. “Membrii grupării au în­fiinţat în acest scop cinci societăţi co­merciale, tip fantomă, cu sediul în lo­calitatea Strehaia, acestea acumulând debite substanţiale către bugetul de stat, constând în TVA şi impozit pe profit, datorat urmare a activităţii in­fracţionale”, spuneau procurorii D.I.I.­C.O.T., care mai menţionau că numai pentru cinci dintre societăţile comer­ciale atrase de către romii din Strehaia s-au facturat mărfuri şi servicii în va­loare totală de 26.400.000 de lei, adică, şase milioane de euro.

Cazul, cu toate prejudiciile impre­sionante, nu a fost singular. La mijlo­cul anului trecut o nouă filieră a factu­rilor era destructurată de D.I.I.C.O.T., trei firme din Timiş fiind implicate în acest nou caz. În urma percheziţiilor, rea­lizate şi în Timiş, a fost ridicat echi­valentul a peste 875.000 de lei în mo­nedă naţională şi valută, fiind reţinuţi 36 de suspecţi. Pe lângă Timiş, perche­ziţiile au avut loc în Bucureşti, Sucea­va, Botoşani, Bacău, Dâmboviţa, Neamţ, Vrancea, Braşov, Mureş, Galaţi, Vâl­cea, Ilfov, Iaşi şi Olt.

De data aceasta, noua filieră avea “cartierul general” în Suceava şi pro­curorii D.I.I.C.O.T. spun că avea ra­mificaţii pe aproape întreg teritoriul ţării, având drept scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale datorate bu­getului centralizat al statului prin înre­gistrarea în evidenţele contabile a unor facturi care nu aveau la baza opera­ţiuni reale ori evidenţierea altor ope­raţiuni fictive având ca rezultat dimi­nuarea bazei impozabile şi însuşirea în mod ilegal a sumelor de bani provenite din aceste activităţi.

Grupul a preluat societăţi comer­ciale atât de pe raza judeţului Suceava, cât şi din ţară, ulterior aceste societăţi comerciale fiind introduse într-un cir­cuit financiar fraudulos. În numele a­cestor societăţi comerciale, care efec­tuau operaţiuni în principal cu mate­riale de construcţii, s-ar fi emis facturi fiscale fictive având ca beneficiari diverse firme din judeţele Suceava, Botoşani, Bacău, Dâmboviţa, Neamţ, Ti­miş, Vrancea, Braşov, Mureş, Galaţi, Vâlcea, Ilfov, Iaşi, Olt şi a municipiului Bucureşti, societăţi care, în baza facturilor ar fi colectat TVA-ul aferent tranzacţiilor fictive şi şi-ar fi diminuat profitul obţinut în urma activităţii co­merciale desfăşurate. Membrii grupu­lui sunt suspectaţi că intrau în contact direct cu administratori de societăţi comerciale interesaţi în a-şi diminua baza impozabilă, iar prin intermediul societăţilor comerciale pe care le de­ţineau sau le controlau, efectuau vân­zări fictive de bunuri către aceste so­cietăţi comerciale “recrutate”, fiind emise facturi fictive pentru marfa ine­xistentă în realitate pe care societăţile beneficiare le introduceau în conta­bilitate. Pentru a se da o legitimitate şi o aparenţă de legalitate tranzacţiilor comerciale efectuate, membrii grupării ar fi oferit administratorilor societă­ţilor comerciale “recrutate” sume de bani, reprezentând contravaloarea măr­fii “livrate”, pentru ca aceştia să fa­că viramente bancare către societăţile emitente ale facturilor fiscale fictive. Ulterior, membrii grupului infracţional organizat sunt bănuiţi că retrăgeau aceste sume de bani beneficiind din partea societăţilor comerciale evazio­niste de un comision, reprezentat de o cotă parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat.

După o perioadă în care firmele controlate de membrii grupului nu achitau la bugetul de stat TVA-ul colec­tat şi impozitul pe profit aferent aces­tor tranzacţii, aceştia cesionau socie­tăţile comerciale în cauză, firme care după câteva luni intrau în faliment. Pre­judiciul adus bugetului de stat este estimat la peste 9.800.000 de euro. Printre societăţile comerciale care au beneficiat de deduceri la plata impozi­telor, în baza facturilor fictive întocmi­te de aceste firme-fantomă, se regă­sesc şi trei societăţi din Timiş.

Economist: “Statul pierde foarte mult prin aceste scheme de fraudare”

Economistul timişean Nicolae Bobiţan (foto) susţine că aceste ca­zuri nu pot fi neapărat puse în legătură cu fiscalitatea excesivă. “Probabil că, oricât de mici ar fi fost impozitele, tot s-ar fi încercat să se fraudeze bugetul de stat. Fenomenul a luat o amploare foarte mare şi a fost amplificat de relaxarea reglementărilor legate de eliberarea facturilor. Situaţia este destul de gravă în acest moment, statul înregistrând pierderi mari prin această reducere artificială a bazei de impo­zitare. Astfel, încasările la buget, şi din TVA şi din impozitul pe profit scad destul de mult”.