Despre ambrozie se vorbeşte intensiv la Timişoara după avertismentele Comisiei Europene legate de depăşirea, constantă, în muncipiu, a indicatorilor limită pentru pulberile în suspensie din aer.  „Învinuită” pentru creşterea concentraţiilor de praf din aerul respirat în Timişoara şi în comunele limitrofe, ambrozia a continuat să se răspândească pe terenurile virane aparţinând nu doar proprietarilor privaţi, ci şi primăriilor. Şi, conform constatărilor Gărzii de Mediu, uneori este mai uşor să fie convinşi proprietarii privaţi de terenuri, prin  amenzi şi avertismente să limiteze răspândirea acestei plante alergene prin polenul ei, decât să fie mobilizate unele primării de lângă Timişoara care deţin suprafeţe mari de teren cu vegetaţie abundentă, ce au devenit în ultimii ani „culturi intensive” de ambrozie.

„Plan depăşit” la hectar la ambrozie, în comunele limitrofe Timişoarei

În ultimele săptămâni Primăria Timişoara a reluat acţiunile de ierbicidare pentru com-baterea ambroziei, anunţând că aceste lucrări vor continua şi în perioada următoare, în funcţie de condiţiile meterologice. Acţiunea de erbicidare, deşi a cuprins zonele mărginaşe unde sunt multe terenuri virane – Freidorf, Blaşcovici, Ronaţ, nu s-a putut întinde dincolo de perimetrul oraşului, de unde programul de combatere a ambroziei ar trebui să fie pre-luat şi continuat de către comunele limitrofe municipiului. 

Şi, deşi Primăria Timişoara a stabilit încă din 2009, prin Hotărâre de Consiliu Local amenzi pentru proprietarii refractari, care refuză să-şi cureţe terenurile, stabilind faptul că este contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională cuprinsă între 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 1.000 lei la 2.500 pentru persoanele juridice „nedistrugerea buruienilor şi în mod special a celor cu potenţial alergen (iarba pârloagelor-Ambrosia artemisiifolia, pelinul – Artemisia sp.) de pe spaţiile verzi, prin scoaterea rădăcinilor, smul-gere, cosire”, această Hotărâre nu se poate aplica dincolo de limitele oraşului. Şi, conform constatărilor Gărzii de Mediu,  în comunele limitrofe sunt cele mai mari suparefeţe de teren rămase necultivate, şi care au fost acoperite de vegetaţie abundentă. Este vorba despre terenurile achiziţionate, de regulă de către investitori străini, pentru diverse proiecte de ansambluri imobiliare care nu s-au mai concretizat şi au rămas neîngrădite, şi fără niciun fel de amenajări. Tot în comunele limitrofe există însă şi mult teren care este deţinut de către primării şi care urma a fi atribuit, în 2007 sau 2008 proprietarilor care concesionau teren pentru a-şi construi case în faimoasele „cartiere rezidenţiale periurbane” pe care criza le-a stopat.

„Ambrozia s-a dezvoltat destul de mult în ultimii ani, şi nu doar în Timişoara, unde se realizează periodic acţiuni de erbicidare şi unde se dau amenzi proprietarilor care nu îşi îngrijesc terenurile, ci mai ales în comunele limitrofe, unde sunt foarte multe terenuri acoperite de vegetaţie abundentă. Sunt şi terenuri private, dar şi destule terenuri care aparţin primăriilor şi care nu sunt amenajate sau îngrădite în vreun fel şi unde vegetaţia creşte haotic”, ne-a declarat Mariana Lorinczi, comisar-şef al Gărzii de Mediu Timiş.

Din păcate, o parte din primăriile limitrofe Timişoarei nu doar că nu au adoptat hotărâri de Consiliu Local în baza cărora să se poată da amenzi pentru terenurile care nu sunt curăţate, dar susţin la rândul lor că nu au bani pentru a derula programe de erbicidare, care ar trebui să acopere o suprafaţă destul de mare. Ca atare, sunt destule terenuri care au devenit „culturi intensive” de ambrozie, şi de pe care polenul, generator de alergii este adus de vânt în Timişoara. În plus, nici chiar terenurile care aparţin domeniului public nu sunt curăţate, fiind invocată de către primării aceeaşi lipsă a finanţării. Iar amenzile care sunt aplicate de către instituţiile de control sunt plătite din bugetul local, şi, ca atare, nu prea au niciun efect. O dovadă că polenul adus de pe terenurile virane de lângă Timişoara con-tribuie la rândul său la extinderea acestor culturi este faptul că în Timişoara tocmai zonele din vecinătatea unor astfel de terenuri virane aparţinând comunele limitrofe au cele mai mari probleme legate de răspândirea ambroziei. Este vorba despre zonele Calea Aradului, Ion Ionescu de la Brad, Dorobanţilor şi Mătăsarilor.

Ţap ispăşitor pentru poluarea din Timişoara

În ultimii ani ambrozia a fost indicată ca una din cauzele creşterii cantităţii de praf, după ce acum trei ani Comisia Europeană menţiona Timişoara  pe lista celor mai prăfuite şi poluate oraşe din România, listă care a declanşat procedura de infringement pe mediu îm-potriva României. Conform unor reprezentanţi de la Direcţia de Mediu a Primăriei Timi-şoara, polenul de ambrozie, deşi este bioparticulă, poate fi considerat de senzorii instalaţiilor de monitorizare tot praf, şi poate contribui la creşterea valorilor legate de cantitatea de pulberi în suspensie în aer. Ipoteza aceasta a fost însă infirmată de către reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului, care susţin că valorile înregistrate la staţiile de monitorizare nu sunt influenţate de ambrozie, fiind cuantificat doar praful, nu polenul.

„Este clar că polenul nu poate fi perceput ca particule de praf. Dacă ar fi aşa, la cât polen se găseşte în aer în unele perioade, indicatorii ar trebui să indice depăşiri enorme ale cantităţii maxime admise de pulberi în suspensie”, spune Mariana Lorinczi.

Praful s-a aşternut şi pe unele hotărâri de consiliu local

Din păcate, şi în Timişoara mai există carenţe legate de curăţarea terenurilor cu vegetaţie abundentă, unele dintre acestea aparţinând chiar Municipalităţii. Astfel, la sfârşitul anului trecut, în Consiliul Local Timişoara grupul de consilieri P.D.-L. a luat în discuţie faptul că în urmă cu aproape doi ani a fost aprobată o hotărâre de Consiliu Local prin care toate terenurile din Timişoara care sunt sau nu proprietate a municipiului Timişoara trebuie să fie curăţate de proprietar şi îngrădite şi că această hotărâre pare să fi fost uitată, judecând după felul în care arată Timişoara. “Chiar am văzut în continuare terenuri care nu s-au în-grădit, sunt în aceeaşi stare, şi mă îndoiesc că persoanele respective au fost sancţionate la vremea respectivă. Sunt multe suprafeţe de teren ale Municipalităţii şi nu vom avea bani să le îngrădim aşa cum am prevăzut în acel proiect de hotărâre, şi sancţiunile trebuiau să curgă una după alta”, precizau reprezentanţii grupului de consilieri P.D.-L. În acest sens se aducea exemplul intrării în oraş de pe Calea Torontalului, unde sunt mormane de pământ, de ani de zile, pe care le văd toţi cei care vin dinspre Ungaria, cu maşina. Consilierii P.D.-L. susţineau că au trecut aproape doi ani de când s-a aprobat acea hotărâre în care se preciza foarte clar că proprietarii de terenuri sunt obligaţi într-un termen de şase luni să-şi îngrădească şi să-şi cureţe terenurile, şi acest lucru nu s-a întâmplat, iar culmea e că respectiva hotărâre de Consiliu Local nu a fost respectată nici măcar de Municipalitate. Conducerea Primăriei Timişoara declara în acest sens că “s-au făcut notificări către toţi proprietarii, sau în orice caz dorinţa a fost să se facă către toţi proprietarii care au terenuri sau clădiri în paragină” şi că au existat „unele consecinţe pozitive vizibile, pe Calea Aradului, unde era acea clădire care a aparţinut Miliţiei şi care era o ruşine pentru Timişoara.” Conducerea Primăriei a mai susţinut că că amenzi s-au dat, însă majoritatea sunt contestate şi ulterior anulate.  

Un pericol pentru sănătate

Ambrosia artemisiifolia, numită şi iarba pârloagelor, este extrem de nocivă pentru sănătate populaţiei, din cauza polenului produs în perioada de înflorire.  Buruiana apare şi se răspândeşte rapid pe terenurile virane, şantiere, printre ruine şi dărâmături, pe marginea şoselelor, dar şi în grădini şi în culturile agricole. Din datele alergologilor timişoreni reiese că ambrozia a avut anul trecut cea mai mare incidenţă la nivelul municipiului, planta răspândindu-se şi producând foarte mult polen, mai ales că uneori perioada de înflorire se poate întinde din luna iunie şi chiar până în luna septembrie. Ambrozia se găseşte frecvent de-a lungul şoselelor şi al căilor ferate, atât în intravilan, cât şi în extravilanul localităţilor.  Este o specie invazivă, inclusă în lista oficială a buruienilor de carantină. În contextul încălzirii globale a crescut foarte mult producţia de polen de ambrozie; cantitatea de polen se dublează în perioadele de secetă şi temperaturi crescute, planta având o perioadă lungă de înflorire (din iulie până la sfârşitul toamnei). Ambrozia reprezintă una dintre cauzele principale ale rinitelor alergice din Canada, SUA şi Europa. Polenul acestei plante este unul dintre factorii agravanţi ai astmului bronşic la sfârşitul verii. În Ungaria şi Austria, combaterea ambroziei este reglementată prin lege de mai mult de 10 ani, cetăţenii riscând amenzi de 200.000 de forinţi (aproximativ 3000 lei) dacă nu o distrug din grădinile proprii sau din jurul imobilelor. Primăria Municipiului Timişoara efectuează periodic lucrări de cosire,  smulgere şi erbicidare a buruienii alergogene Ambrosia artemisiifolia din spaţiile verzi puternic infestate.