Deşi documentat, dosarele crimelor comise la Revoluție şi cele ale Mineriadelor sunt păstrate în sertare de către exponenții sistemului dinainte de 1989 care nu este încă defunct, declară, la Timişoara, fostul procuror-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Dan Voinea.

„Sistemul a învins, e la putere, împarte banii, piața”

Evocând evenimentele petrecute în Decembrie 1989 și, ulterior, în martie și iunie 1990, generalul maior (r) Dan Voinea a precizat că este legitimă plasarea lor sub auspiciile genericului „represiune în formă continuată, aceleași victime, aceiași călăi”. „Aceleași instituții represive din Decembrie 1989 le regăsim în iunie 1990, cu aceiași oameni”, spune fostul procuror Dan Voinea. Potrivit aprecierii sale, modul în care s-a procedat la Revoluție, dar și anterior, cu mulți dintre oponenții regimului, apropie în mod cert autoritățile comuniste de exponenții regimului nazist: „Tinerii împușcați și arși de la Timișoara îi apropie pe comuniști de naziști. Toți deținuții politici și cei care au decedat în penitenciare nu au ajuns niciodată acasă, trupurile lor nu au fost date familiilor. Ideea de a distruge fizic corpul opozantului politic a fost esența sistemului de atunci. De aceea, abordarea juridică a crimelor comunismului ar trebui să plece de la aceste date concrete”, a opinat Dan Voinea, potrivit aprecieii căruia a fost vorba despre „criminali de sistem”, nu infractori de drept comun.

Dan Voinea a mai apreciat și că acești criminali de sistem care sunt, în parte, inamici nevăzuți – la care s-a referit cu apelativul de „adevărații criminali”– au rămas necunoscuți și nepedepsiți pentru faptele lor:

„Justiția trebuie să facă dreptate, pentru că, în statul de drept, victimele nu au voie să își facă dreptate singure. O dovadă că statul de drept nu a funcționat este faptul că grupuri de victime care s-au constituit și și-au căutat dreptatea la CEDO și-au găsit acolo dreptatea. Iar CEDO a criticat Statul român, atrăgând atenția că statul este obligat să îi tragă la răspundere pe criminali”, a relevat fostul procuror militar.

„Cei care au organizat represiunea sunt criminali de sistem”

Dan Voinea reaminteşte că, până în 1995, toate dosarele referitoare la evenimentele petrecute în timpul Revoluției din 1989 și al mineriadelor au fost soluționate cu NUP: „În momentul când am primit plângerile victimelor, am constatat că nu se lucrase la aceste dosare și că ele erau pur și simplu închise”.

Dan Voinea mai spune că o conexare a tuturor acestor dosare, care își așteaptă rândul la a fi judecate, ar putea oferi o reprezentare asupra cursului real al evenimentelor, dar și asupra responsabilităților și vinovățiilor. Dan Voinea a mai relevat și faptul că împotriva oponenților sistemului s-a acționat concertat și bine pus la punct. „Cei care au organizat represiunea sunt criminali de sistem. Iar sistemul a învins, e la putere, împarte banii, piața, și noi simțim acum efectul corupției regimului comunist”, declară Dan Voinea.

Adăugând și că inumanitatea regimului a constat în politica agresivă a celor care au venit la putere împotriva oricărei persoane care a încercat să critice puterea politică: „Punerea lor la punct se poate face doar de către sistemul juridic, pentru crearea acestui sistem inuman, degradant, anticultural. Avem nevoie de proces, e un act nu numai de dreptate, ci și de conștiință națională și civică, un proces benefic într-o societate ce vrea să construiască o altă lume”.

„Trebuie sancțiune penală pentru procurorul care refuză să își facă datoria”

Referindu-se la dosarele care sunt lăsate să zacă în sertare, fără a fi judecate, Dan Voinea a apreciat că este inoportun actualul cadru care nu îngăduie tragerea la răspundere a procurorilor pentru ceea ce acesta a desemnat a fi abuzul de putere. „Nu știu dacă magistrații se lasă corectați de lecția CEDO. Nu se poate ca un funcționar public să lucreze discreționar și să nu ai ce să îi faci. Dosarele sunt la Parchet, nu în instanță, de aceea trebuie determinat procurorul să facă ce trebuie să facă, trebuie sancțiune penală pentru procurorul care refuză să își facă datoria. Așa, nu va mai fi în stare un procuror să țină un dosar. Acum e un sistem fără sancțiune, acum Codul de Procedură nu permite intervenția șefului procurorilor. Domnul Ponta a fost șeful comisiei care a modificat Codul de Procedură Penală. Și acestea sunt cauzele pentru care asemenea dosare continuă să stea în fișet, nelucrate”, precizează Dan Voinea, referindu-se cu precădere la dosarele Revoluției și ale Mineriadelor.

Acesta ar fi un alt motiv pentru care pledează consistent pentru înființarea unei instanțe europene care să judece crimele comunismului. „Nu se poate ca Parlamentul European să spună «nu» crimelor comunismului”, declară Dan Voinea. Apreciat și că, în aceste condiții, dosarele ar putea fi judecate de către o instanță neutră și nu de către o parte dintre exponenții unui sistem despre care a declarat că ”a tras în oameni, cu instituții care au supraviețuit și care sunt puse acum să îți facă dreptate”.

„Noul Cod de Procedură Penală permite copierea dosarelor”

Dan Voinea a informat și că a căutat să documenteze inclusiv legăturile fostei Securități cu invocații teroriștii, context în care a evocat existența unei solicitări de colaborare adresată fostului procuror european antimafia, Carla del Ponte. „Există și un asemenea dosar de terorism care așteaptă, care stă acolo, lucrat cu unul dintre cei mai mari magistrați ai lumii, Carla del Ponte”.

Dan Voinea mai spune că noul Cod de Procedură Penală permite copierea dosarelor. Context în care a îndemnat la solicitarea accesului la aceste dosare, în vederea documentării unor cărți menite să ateste realitățile acelei perioade.

„Echipajele de mineri care au plecat spre București au fost coordonate de ofițeri de securitate”

El mai spune că, în iunie 1990, echipajele de mineri care au plecat spre București au fost coordonate de ofițeri de securitate, evocându-i, printre alții, pe Nicolae Cămărășescu, ofițerul de securitate care i-a însoțit pe minerii din Valea Jiului, pus oficial sub urmărire de către procurorii militari pentru implicarea în Mineriada din 13 – 15 iunie, dar și pe maiorul de Securitate de la Târgu Jiu, Titu Bondoc, cel care, îmbrăcat în haine de miner, a mobilizat schimbul doi al Minei Albeni la drum spre București.

"Pentru fiecare cadavru incinerat, a tras pe perete, cu un cui, câte o linie…"

Dan Voinea a oferit și detalii referitoare la modul în care s-a procedat cu morții Timișoarei, care au fost transportați la București, cu camioanele: „La Crematoriu au fost arse în două cuptoare”, a mai precizat Dan Voinea. Relatând și episodul tulburător al unei discuții pe care a purtat-o cu unul dintre muncitorii de la crematoriu, în ianuarie 1990. Care i-a istorisit că, pentru fiecare cadavru pe care l-a incinerat atunci, a tras pe perete, cu un cui, câte o linie, gândindu-se că, la un moment dat, cineva îl va întreba despre cele petrecute acolo și despre numărul celor dispăruți fără urmă.

„Implicarea acestor servicii în toate acestea a fost o realitate”, a conchis generalul maior (r.) Dan Voinea.

Susținere pentru inițiativa de înființare a unei autorități judiciare europene pentru condamnarea crimelor comunismului

Fostul procuror Dan Voinea și-a exprimat susținerea față de intenția formulată de europarlamentarul  Tőkés László de a acționa în vederea înființării unei autorități judiciare europene pentru cercetarea și demascarea crimelor comunismului. Idee care datează, a relevat Dan Voinea, încă din perioada în care Tőkés László era vicepreședinte al Comisiei Parlamentare a Parlamentului European și când a fost aprobată rezoluția privind înființarea Platformei Memoriei și Conștiinței Europene. Demersul este cu atât mai îndreptățit cu cât, spune Dan Voinea, nici în plan intern nu se cunosc încă foarte bine realitățile menite să contureze imaginea de ansamblu a consecințelor dramatice generate de regimul comunist după instaurarea lui, și nici numărul exact al victimelor regimului, estimate la câteva milioane. În plus, a mai relevat Dan Voinea, voința instituțiilor statului de a elucida aceste circumstanțe istorice este precară, multe dintre aceste instituții fiind subordonate factorului politic. În context, Dan Voinea a făcut referire la situația Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc, membru fondator, alături de alte 20 de instituții, din 13 țări europene, al Platformei Memoriei și Conștiinței Europene, care a întrerupt, anul trecut, demersurile efectuate în regim de voluntariat, de evidențiere, pe categorii și perioade, a victimelor regimului comunist din România.

Societatea Timișoara a găzduit, sâmbătă, la Salonul Vega, dezbaterea intitulată „Decembrie 1989 – Timişoara, Martie 1990 – Târgu-Mureş, Iunie 1990 – Bucureşti. Represiune în formă continuată, aceleaşi victime, aceiaşi călăi”, prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la începerea represaliilor dispuse de către exponenții puterii instaurate după Revoluție împotriva manifestanților din Piața Universității.

În cadrul dezbaterii – moderate de Toró Tibor, fost deputat, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania – au expus opinii referitoare la situația de atunci și la regretabila perpetuare, până în prezent, a unei stări de fapt care îi generează României mari neajunsuri, europarlamentarul Tőkés László, generalul maior (r) Dan Voinea, fost procuror-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Citeşte şi:

Președintele Societății Timișoara: „Comuniștii au acționat în același mod ca și fasciștii, care au ucis civili și au ars cadavre”

Tőkés László, la Timişoara: „Europa poate urma drumul credibil al democrației dacă e gata să aducă în fața justiției pe cei care pot fi învinuiți de comiterea crimelor împotriva umanității”

Dan Voinea şi Tőkés László vorbesc, la Timişoara, despre represiunea în formă continuată