La 25 de ani de la Mineriada din iunie 1990

Dan Voinea şi Tőkés László vorbesc, la Timişoara, despre represiunea în formă continuată

MineriadaSocietatea Timişoara organizează o dezbatere despre represiunea în formă continuată, prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la reprimarea sângeroasă a manifestaţiei anticomuniste din Piaţa Universităţii, din iunie 1990.

 

La dezbaterea „Decembrie 1989 – Timişoara, Martie 1990 – Târgu-Mureş, Iunie 1990 Bucureşti. Represiune în formă continuată, aceleaşi victime, aceiaşi călăi” vor vorbi Tőkés László, europarlamentar din partea Partidului Popular European, preşedinte al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, generalul maior (r) Dan Voinea, fost procuror-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Dezbaterea, moderată de Toró Tibor, fost deputat, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania,va avea loc sâmbătă, 13 iunie, de la ora 11, la Salonul Vega al Societăţii Timişoara, în incinta Bastionului.

Mineriada din 13 -15 iunie 1990 a reprezentat o acțiune concertată de reprimare în forță a fenomenului cunoscut sub numele de Piața Universității, prin care, preț de aproape două luni, exponenți ai societății civile din București și din întreaga țară s-au reunit la Universitate, în cadrul unui protest pașnic, menit să atenționeze asupra deturnării, de către reprezentanții regimului nou instalat, a Revoluției din Decembrie 1989. Instalarea la conducerea României a reprezentanților eșalonului doi al fostului regim comunist și felul în care aceștia nesocoteau idealurile revoluționarilor din Decembrie 1989 au fost o parte din motivele de nemulțumire formulate de protestatarii din Piața Universității.

Președintele Ion Iliescu, proaspăt instalat la conducerea țării, în urma alegerilor din 20 mai 1990, i-a catalogat pe protestatarii din Piața Universității drept „golani” și a solicitat sprijin pentru ceea ce a desemnat a fi procesul de instaurare a ordinii în capitală.

Ca răspuns la această solicitare a lui Ion Iliescu, care îndemna la intervenția celor pe care acesta îi desemna a fi, printr-un apelativ-clișeu, „oamenii de bine”, s-a declanșat, în București, cea mai violentă formă de represiune post-revoluționară a populației civile. În cadrul unor demersuri diversioniste, exponenți ai fostei Securități, forțe de ordine, trupe antitero, dar și reprezentanți ai minerilor, i-au agresat pe manifestanții din Piața Universității, au vandalizat sediile unor partide istorice și numeroase săli de curs, pătrunzând în forță în incinta Facultății de Geologie, a Facultății de Litere, a Facultății de Matematică și a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”.

Furia oarbă a celor care au reprimat manifestația din Piața Universității s-a revărsat cu precădere asupra intelectualilor, pe care exponenții regimului îi considerau responsabili pentru încercarea de a-i avertiza pe cetățenii României cu privire la caracterul de restaurare a regimului comunist la care se deda noua putere, care îl avea în frunte pe Ion Iliescu.

În 13 iunie, după ce demarase deja acțiunea de reprimare brutală a protestatarilor din Piața Universității, Televiziunea publică a difuzat conținutul unui comunicat al președintelui Ion Iliescu, prin care acesta chema la mobilizare, în jurul clădirii Guvernului și a televiziunii, a tuturor celor pe care îi desemna a fi „forțele conștiente și responsabile”, în vederea a ceea ce acesta numea „apărarea democrației atât de greu cucerite”.

În urma acestui apel, în seara de 13 iunie, mai multe garnituri CFR ticsite cu mineri plecau înspre București, din gările din Valea Jiului. Conduși de cel care le devenise recent lider, Miron Cozma, și preluați, încă de la sosirea lor în Gara de Nord, de către reprezentanți ai SRI și ai forțelor de ordine, o parte au fost direcționați către punctele considerate nevralgice, pentru a se alătura celor care se dezlănțuiseră deja, cu o zi înainte, împotriva protestatarilor din piață și a greviștilor foamei. Manifestanților le-au fost distruse atunci corturile și numeroși studenți și participanți la protest au fost agresați.

Acțiunuile cu caracter represiv au fost apreciate public de către președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit minerilor, reuniți la Romexpo, pretinzând, printre altele, că aceștia au fost solicitați să refacă rondourile de flori vandalizate din fața clădirii Teatrului Național.

 

Citeşte şi:

„Iliescu nu pleca, până nu te-om judeca!”

 

Tőkés László: „În 22 Decembrie, pe mişcările populare s-a montat o lovitură de stat”

Articol scris de

Jurnalist Timpolis