O serie de posibile nereguli legate de modul în care ajung să fie utilizate bonurile emise de către Primărie în vederea achiziționării de material lemnos din pădurea comunală ne-au fost semnalate recent de către localnici din comuna Mașloc. Aceștia se plâng că mulți dintre vârstnici ajung să cumpere lemn la dublu sau la triplu preț față de prețul cu care lemnele sunt cumpărate din pădure. Și aceasta în vreme ce, potrivit unor informații, comerțul cu material lemnos efectuat în zonă de samsari ar fi în floare…  

Speculă cu lemne de foc

Chestionată dacă a primit în iarna aceasta lemne din pădurea comunală, aflată în administrarea Ocolului Silvic „Stejarul”, din Recaș, o localnică din Alioș ne spune că a nădăjduit, la începutul iernii, că va primi ceva lemne. Dar că, până la urmă, nu a reușit să își convertească bonul pe care l-a ridicat de la Primărie în lemne de foc. L-a dat unui alt localnic, de la care nu a primit lemne, pentru că acesta i-ar fi spus că nu a reușit să le aducă din pădure.

Despre felul în care se procedează cu localnicii, în majoritatea lor oameni sărmani și trăitori din pensii foarte mici sau din ajutoare sociale, aflăm de la săteni că aceștia sunt purtați pe drumuri și amăgiți, până când își pierd nădejdea că ar mai putea obține lemnele care li se cuvin în baza bonurilor emise pe număr de casă. Și, atunci, unii dintre vârstnici, neștiutori în a-și căuta singuri dreptatea în baza legii sau aflați fizic în imposibilitatea de a se deplasa până la pădure, își cedează bonul altora. Care fie că le aduc lemnele, dar li le vând cu de două – trei ori prețul de achiziție de la pădurar, fie nu le mai aduc niciodată. Așa se face că, spun unii localnici, pentru o remorcă de lemne pentru care estimează că se plătesc la pădurar în jur de 500 de lei, cei care se îndeletnicesc cu transportul lemnelor până acasă le cer bătrânilor câte 1.500 de lei…

Migrația tăcută a pădurilor românești…

O sursă care a solicitat să îi fie păstrat anonimatul spune că lemnul din pădurea comunală se face, însă, încet-încet, nevăzut. Localnicii vorbesc despre pădurea lor de peste 800 de hectare ca despre „auru' nostru verde” și spun că, „judecând după câtă îi și după câtă o fost, ar fi trebuit să fim o comună bogată…”

Pădurea ar fi fost supusă unor tăieri masive în ultimii aproape zece ani. Iar o parte din lemn ar lua, se pare, drumul străinătății, al Ungariei. Ni se mai spune că sunt perioade când sunt cărate lemne din pădure, aproape zilnic, de două – trei ori, cu câte 10 – 15 căruțe.

Sursa citată mai spune și că unul dintre pădurarii de la Ocolul Silvic care are pădurea în administrare ar fi văr primar cu un polițist, așa încât orice tentativă a localnicilor de a face plângere ar fi zădărnicită din start. Acesta crede și că jaful la care e supusă pădurea ar fi posibil, cel mai probabil, cu participarea, fie și tacită, a unor pădurari din zonă, a căror identitate sursa citată spune că o intuiește. Doar că, cel mai probabil, se acționează în baza unei rețele bine organizate, care implică reprezentanți ai mai multor instituții ale statului. Căci, mai spune sursa noastră, chestionată despre cum este posibil să nu fie întrebați șoferii mașinilor, la ieșirea din țară, despre proveniența lemnului și cum de nu le sunt verificate acestora avizele de însoțire a mărfii, „pe un act oficial ies, probabil, mai multe transporturi…”

Pădurile comunale din 14 localități timișene, aflate în administrarea Ocolului Silvic Stejarul Recaș

Am solicitat informații despre modul în care se procedează în vederea achiziționării de către cetățeni de material lemnos, de la reprezentantul Ocolului Silvic Stejarul Recaș, Ilie Siladi.

Acesta spune că pădurea comunală aparținând localității Mașloc (incluzând localitățile arondate Remetea Mică și Alioș) se află în administrarea Ocolului Silvic Stejarul din Recaș, primul ocol silvic privat înființat în Timiș, în 2006, în baza asocierii mai multor Primării. Printre membrii fondatori s-a numărat și Primăria Mașloc, asocierea reunind în acest moment 14 Primării.

Referindu-se la cadrul legal în baza căruia se efectuează comerțul propriu-zis cu material lemnos, Ilie Siladi spune că acesta este normat de HG 470/2014, referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialului lemnos.

În ceea ce privește perioada în care se comercializează material lemnos, Ilie Siladi ne spune că, practic, se poate vinde în tot cursul anului, existând, însă, o serie de prevederi care normează perioadele de tăiere. Cuprinse, ca perioadă de exploatare pentru crânguri, spre exemplu, în intervalul 15 septembrie – 31 martie. În rest, mai sunt operate și tăieri de necesitate. Și, precizează el, și în acest moment sunt aprobate parchete disponibile spre vânzare.

El mai spune că nu ştie câţi oameni s-au prezentat să cumpere lemen, în perioada septembrie 2014 – martie 2015, în baza bonului emis de Primărie, pentru că reprezentanții Ocolului Silvic nu sunt responsabili cu păstrarea unei evidențe în acest sens. Dar precizează că volumul de material lemnos vândut a fost de aproximativ 2.500 de metri cubi. Avizele de expediere a materialului lemnos sunt eliberate cu menționarea CNP-ului beneficiarului, mai spune Ilie Siladi. Care spune că de venit, vin să ridice lemnul fie locuitori care se prezintă în persoană, fie persoane care se asociază între ele, pentru a împărți apoi cheltuielile de transport sau care recurg la serviciile unor transportatori.

Cât privește prețul de comercializare, care se achită, în baza prezentării bonurilor emise de către Primării, la pădurar, afirmă că există o listă cu 30 de tarife, care corespund diverselor sortimente de lemn. Menţionând că prețul de 72 de lei/mc, care ne-a fost indicat drept valoare de comercializare a materialului lemnos de către reprezentanții Primăriei Mașloc, este un preț mediu orientativ.

Am întrebat și care este modalitatea în baza căreia se procedează la achitarea lemnului comercializat din pădure către Primăriile care dețin astfel de păduri comunale. Ilie Siladi spune că procedura constă în întocmirea, la finalul fiecărui an, a unei situații care reflectă încasările și cheltuielile aferente anului respectiv, iar diferența rezultată este achitată de către reprezentanții Ocolului Silvic, în contul fiecăreia dintre cele 14 Primării asociate.

Bonurile de lemne, eliberate, pe număr de casă

Chestionat, în cursul lunii februarie, pe marginea semnalării potrivit căreia le sunt acordate facilități reprezentanților Primăriei în aprovizionarea cu lemne din pădurea comunală, primarul localității Mașloc, Bartha Francisc, a explicat că, prin hotărâre de Consiliu Local, în baza unor bonuri, fiecărui număr de casă îi este alocată anual o remorcă de material lemnos. Costul unui metru cub de material lemnos este de 72 de lei, bani pe care cetățenii din localitate și angajații primăriei îi achită direct la pădurar. În cazul angajaților Primăriei, susţinea primarul, singura facilitate este aceea că lemnele sunt transportate din pădure cu tractorul Primăriei. Serviciu pentru care angajații achită 50 de lei cheltuieli pentru transport și combustibil. „Nu putem asigura transportul cu tractorul Primăriei pentru toți locuitorii din comună. De aceea, unii dintre ei se asociază, ca să împartă cheltuielile de transport”, ne-a declarat primarul Bartha Francisc.

Am solicitat informații referitoare la acest subiect și viceprimarului Ionel Lupu. Acesta a precizat, la rândul său, că materialul lemnos nu este furnizat gratuit angajaților Primăriei: „Ei plătesc 72 de lei/mc, la fel ca și localnicii. Transportul lemnelor acasă se face cu tractorul Primăriei. Dar angajații plătesc 50 de lei cheltuileli de transport și combustibil. Ne-am gândit să îi ajutăm pe angajați.(…)Și am zis că să îi ajutăm cu transportul. Din păcate, nu putem să facem același lucru pentru toți cetățenii din localitate, probabil de aici au apărut și nemulțumirile”, ne-a declarat viceprimarul Ionel Lupu.