Banii pentru sport constituie de multă vreme o sursă de controverse în Consiliul Local Timişoara, mai ales că, în urma controalelor Curţii de Conturi, s-a constatat nu o dată că au existat alocări cel puţin controversate ale unor sume importante de la bugetul local către diverse structuri sportive. La ultima şedinţă de plen au existat discuţii în contradictoriu pe această temă, după ce s-au constatat o serie de alocări de fonduri la dublu către anumite echipe şi cluburi sportive locale, prin proiecte finanţate în proporţie de 90% de către Primăriei şi prin asocieri parafate de Municipalitate.

Bani pe diverse canale

Fără intervenţia consilierilor locali, finanţarea şi aşa generoasă acordată de Primărie unor structuri sportive, ar fi putut creşte, în urma unui proiect de hotărâre adoptat la ultima şedinţă de plen a Consiliului Local. Acesta prevedea posibilitatea ca diverse echipe şi structuri locale sportive, care aveau deja asocieri cu Primăria Timişoara, să poată primi bani şi în urma realizării unor proiecte pe care municipalitatea se obliga să le cofinanţeze într-o proporţie extrem de mare – 90%.

Astfel, la discutarea „Proiectului de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind regimul finanţărilor acordate de la bugetul local al Municipiului Timişoara, pentru proiecte de activitate sportivă”, consilierii locali au atras atenţia în primul rând asupra „generozităţii” Primăriei, care se oferea să finanţeze o proporţie extrem de mari din aceste proiecte depuse de structurile sportive.

Câţiva consilieri din Opoziţie au atras atenţia asupra unei absurdităţi legate de posibilitatea ca, prin acest proiect, unele echipe sau structuri sportive care avea asocieri cu Primăria Timişoara să beneficieze de finanţare la dublu şi, în urma asocierii, care prevede o contribuţie anuală din partea Primăriei, şi în urma realizării de proiecte finanţate în proporţie de 90% de către Primărie. Astfel, o parte extrem de mare din bugetul Primăriei s-ar fi dus, pe mai multe canale, către diverse structuri sportive, care nu au excelat prin performanţe.

„Am dori să se precizeze că nu sunt eligibili pentru aceste proiecte solicitanţii care deja au o formă de asociere cu Primăria şi obţin cotizaţii de la Primărie. În momentul în care unele echipe deja primesc cotizaţie anuală de la Primărie, să nu mai ocupe şi bugetul care a mai rămas pentru aceste proiecte şi cu astfel de proiecte cu finanţare nerambursabilă”, au precizat consilierii locali care au formulat amendamente în acest sens.

„Am cerut să fie excluse asociaţiile sportive care au deja o formă de asociere cu Primăria, pentru că acestea primesc cotizaţii anuale şi nu e corect să beneficieze de finanţare dublă, în condiţiile în care alte structuri sportive nu primesc niciun ban. Şi, din fericire, amendamentul a fost adoptat”.

Consilier local P.D.-L. Adelina Târziu

Astfel, structuri precum ACS Poli, care deja au parte de o finanţare mai mult decât generoasă de la Primărie, nu vor mai putea accesa fonduri şi pe proiecte, lucru care va permite dezvoltarea şi altor tipuri de activităţi sportive decât cele clasice, finanţate deja din bugetul Primăriei. „Am cerut să fie excluse asociaţiile sportive care au deja o formă de asociere cu Primăria, pentru că acestea primesc cotizaţii anuale, şi nu e corect să beneficieze de finanţare dublă, în condiţiile în care alte structuri sportive nu primesc niciun ban. Şi, din fericire, amendamentul a fost adoptat”, spune consilierul local P.D.-L. Adelina Târziu, iniţiatoarea modificărilor care blochează acapararea întregului buget pentru sport de un număr restrâns de structuri sportive.

Bani mulţi pentru sport

La stabilirea bugetului pe acest an se preciza că „sportul a fost în atenţia Primăriei în 2013 cu sume foarte importante şi s-ar dori să fie în atenţia Primăriei cu sume la fel de importante şi în 2014”. Astfel, pentru sporturile de echipă, considerate a avea impact mai mare la public, s-au acordat următoarele sume: şapte milioane de lei pentru fotbal, trei milioane de lei pentru rugby, trei milioane de lei pentru baschet, şi 1,2 milioane lei pentru handbal. „Desigur că toate celelalte sporturi sunt şi ele susţinute, aşa cum au fost şi în 2013. Dar sunt sporturi care necesită sume mai mari şi unde am considerat că este bine să păstrăm alocările efective cele care s-au şi materializat din 2013”, precizează primarul Nicolae Robu.

Din experienţa ultimilor ani, este de aşteptat ca aceste sume să fie suplimentate pe parcursul anului, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, şi acum doi ani – în cazul fotbalului, cel puţin.

„Toţi suntem de acord că asistenţa medicală în Timişoara este de o calitate precară. Consider că este mai important ca aceşti bani să asigure o calitate medicală superioară în Timişoara decât să plătim nişte fotbalişti sau baschetbalişti care după un an nici nu ştiu unde au jucat”.

Consilier local P.N.Ţ.C.D. Bogdan Herzog

Cert este că, la adoptarea bugetului pe acest an, o serie de consilieri locali au solicitat să se mai taie două milioane de lei de la alocările pentru sport şi două milioane de lei de la sumele date pentru spaţii verzi (un domeniu oarecum abstract, atâta vreme cât nici acum Primăria nu ştie cu exactitate suprafaţa spaţiilor verzi din custodie), şi să se vireze aceste sume către sănătate. „Cred că toţi suntem de acord că asistenţa medicală în Timişoara este de o calitate precară. Foarte multă lume care îşi poate permite merge la spitale la Szeged, un oraş mai mic decât Timişoara, alţii merg la Viena, iar cei care nu-şi permit au de-a face cu sau situaţiile foarte grave şi de urgenţă se confruntă cu mizeria din spitalele româneşti cu situaţia în care medicii pleacă în alte ţări. Consider că este mai important ca aceşti bani să asigure o calitate medicală superioară în Timişoara decât să plătim nişte fotbalişti sau baschetbalişti care după un an nici nu ştiu unde au jucat”, spunea consilierul local P.N.Ţ.C.D. Bogdan Herzog, care a iniţiat acest amendament. Însă propunerea lui a fost respinsă şi în urma intervenţiei primarului Nicolae Robu, care s-a declarat împotrivă. „Avem patru echipe de jocuri agreate de cetăţeni chiar dacă nu se duc acolo unde se practică jocul să vadă live ce se întâmplă, multă lume se uită la televizor şi în plus e vorba de prestigiul oraşului nostru. Am avut tradiţie în aceste sporturi . Am ajuns să avem mari probleme cu toate şi cu fotbalul, şi cu baschetul, şi cu rugby, şi cu handbalul”, motivează Nicolae Robu.

De asemenea, primarul Timişoarei a mai susţinut să nu se ia bani din bugetul sportului, aducând în acest sens argumentul „continuităţii.” „A veni într-un an şi a susţine o construcţie şi apoi în anul următor a diminuat alocările financiare înseamnă irosire de fonduri. Pentru că atunci când abia încep să apară rezultatele investiţiei din anul precedent dacă nu aloci bani suficienţi în continuare acele rezultate nu se mai pot materializa. Şi prin urmare eu vă propun să păstrăm alocările pentru sport pentru a susţine tot ce înseamnă sportul timişorean, şi aţi văzut la galele de premiere cât de mulţi sportivi importanţi avem în Timişoara cu rezultate remarcabile şi pe care noi trebuie să-i susţinem”.

Consilierul local Bogdan Herzog, al cărui amendament legat de completarea bugetului pentru sănătate cu banii de la sport a fost respins, nu a fost, se pare, prea impresionat de aceste argumente: „Sunt sigur că patru milioane de lei care se dau la varii fotbalişti veniţi din Congo sau din Bulgaria vor avea un mare impact asupra sănătăţii timişorenilor mult mai mult decât dacă s-ar investi într-un spital”.

Totuşi, cu toate aceste discuţii, bugetul alocat de către Primăria Timişoara pentru sport a rămas bătut în cuie şi probabil că va fi schimbat în acest an doar pentru a se mai face completări, ca în anii precedenţi.

Curtea de Conturi: S-au dat două milioane de euro fără să ştie dacă s-au întrunit toate condiţiile legale

În ultimul raport al Curţii de Conturi, legat de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraţiilor locale, Primăria Timişoara a fost „felicitată” pentru felul în care a înţeles să dea bani din bugetul local pentru finanţarea diverselor structuri sportive locale. Raportul acoperă anul 2012, fără să fie clar dacă obiecţiile şi criticile se îndreaptă într-o măsură mai mare spre administraţia Ciuhandu sau spre administraţia Robu.

Din constatările inspectorilor reiese că Primăria Timişoara a dat bani pentru finanţarea structurilor sportive, fără să ştie cu siguranţă dacă s-au întrunit toate condiţiile legale pentru realizarea respectivei finanţări. Suma în cauză este de două milioane de euro. Iar concluzia inspectorilor Curţii de Conturi este următoarea: „În anul 2012, un număr de 37 de structuri sportive au beneficiat de fonduri bugetare în valoare de 8.521.000 lei, din care un număr de şase entităţi au primit fonduri bugetare pentru susţinerea calendarului competiţional, şi nu în toate cazurile au fost prezentate documente care să ateste îndeplinirea criteriilor şi condiţiilor de acces la fondurile publice pentru finanţarea proiectelor cluburilor sportive, criterii prevăzute în Anexa la Ordinul privind finanţarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat şi ale asociaţiilor pe ramura de sport judeţene şi ale municipiului Bucureşti.”

Deşi suma e considerabilă, Curtea de Conturi este, ca în destul de multe alte cazuri, lapidară în exprimare, omiţând să precizeze despre ce structuri sportive este vorba.