Deși se dădeau asigurări în urmă cu doi ani că nu vor mai fi acceptate creșteri ale prețului gigacaloriei la Timișoara, fiind deja unul dintre orașele cu cele mai mari prețuri ale agentului termic, prima ședință a Consiliului Local pe acest an a dus la o creștere a prețului agentului termic. Chiar dacă această scumpire, dă asigurări Primăria Timișoara, nu va fi resimțită de către populație, totul depinde de subvențiile acordate de Municipalitate. În lipsa lor, prețul plătit de timișoreni pentru agentul termic ar putea crește cu peste o treime, peste noapte.

Scumpire și asigurări pentru populație

În Consiliul Local a fost aprobată, săptămâna trecută, majorarea prețului de producție, transport și distribuție a energiei termice la Timișoara. Condu­ce­rea executivă a Primăriei a dat asi­gurări că timișorenii racordați la sis­temul centralizat de încălzire nu vor resimți scumpirea în facturi, pentru că va crește, proporțional, și subvenția acor­dată de Primărie pentru acoperi­rea diferenței dintre prețul de produc­ție și prețul facturat populației. Astfel, noua hotărâre votată în Consiliul Local aprobă prețul local de producere, transport și distribuție și furnizare a energiei termice livrate de Colterm la valoarea de 377,88 de lei pe gigaca­lorie, începând cu data de 25 ianuarie 2014. În același act normativ se stabi­lește că prețul local al energiei termice facturată populației de către Colterm rămâne la valoarea de 252,17 lei pe gigacalorie, fără TVA.

Totodată, noua hotărâre de Consi­liu aprobă asigurarea din bugetul local a sumelor necesare acoperirii diferen­ței dintre prețul de producere, trans­port, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturată popu­lației. “Nivelul actual al prețului ener­giei termice, a prețului de facturare pentru populație și a subvenției pentru acoperirea diferențelor de preț a fost aprobat în anul 2010 și menținut prin H.C.L. 337/25.10.2011, în timp ce o serie de componente care intră în struc­tura de preț au suferit modificări. Noile prețuri locale solicitate de S.C. Colterm S.A. modifică sumele nece­sare acoperirii diferenței de preț, fără afectarea populației”, se arată în mo­tivarea respectivei hotărâri, adoptate săptămâna trecută.

Ca atare, Primăria s-a angajat ca, deocamdată, să sprijine prin subvențio­nare diferența dintre prețul de pro­du­cere al energiei termice furnizate de Colterm și cel plătit de către populație. Însă, se poate pune, în acest context, o întrebare legitimă: ce se întâmplă dacă Primăria, anul viitor, nu va mai avea bani pentru acordarea subvenției, sau da­că, pur și simplu, nu va mai dori să sub­venționeze agentul termic livrat timișo­renilor? Practic, în acel mo­ment, în municipiu, prețul agentului termic livrat în sistem centralizat ar exploda, crescând cu aproximativ o treime.   

“Ar fi un dezastru dacă la un mo­ment dat Primăria nu ar mai avea banii necesari pentru subvenționare, sau nu ar mai vrea să subvenționeze agentul termic”, estimează Petru Olariu, pre­ședintele Federației Asociațiilor de Lo­catari Timișoara. De aceea, mai spune acesta, și timișorenii trebuie să fie atenți atunci când se aprobă bugetul, și să întreprindă demersuri la nivelul consilierilor locali, pentru ca în fiecare an să se prevadă sumele necesare pen­tru aceste subvenții, fără de care unii timișoreni efectiv nu și-ar mai permite să plătească întreținerea.

Situație economică grea la Colterm

Colterm motivează necesitatea creșterii prețului gigacaloriei prin faptul că prețul energiei termice în Timișoara “a rămas nemodificat de trei ani (de fapt, de patru ani, deoarece ultima modificare a vizat doar actuali­zarea TVA de la 19% la 24%), timp în care o serie de componente care intră în structura de preț au suferit o serie de modificări.”

Conducerea Colterm dă de înțeles că în momentul de față situația econo­mică a societății nu ar fi prea bună, menționând că “având în vedere deca­pi­talizarea societății în ultimii patru ani de circa 90 de milioane de lei, ca ur­ma­re a neîncasării la timp a subvențiilor de la bugetul de stat și local, Colterm a înregistrat pe costuri penalități în su­mă de 48 de milioane de lei, din care 28,5 milioane de lei aferente A.N.A.F.”.

Reprezentanții Colterm mai spun că și din această cauză s-au negociat și contractat mai multe linii de credit care să permite finanțarea golurilor de mijloace circulante:“Numai pentru creditul de 50 de milioane de lei con­trac­tat de la Bancpost, în octombrie 2010, pe o perioadă de trei ani, s-au achi­tat dobânzi de 12,11 milioane de lei. Pentru a evita întreruperea furnizării de agent termic, am achitat către Petrom penalizări de întârziere în sumă de 11,22 milioane de lei în perioada 2010 – 2012 și până în martie 2014 vom fi obligați, conform negocierilor efec­tuate în luna septembrie 2013, să mai achităm 2,5 milioane de lei penalități”.

Conform acestora, în 2014 se vor achita dobânzi aferente creditelor pen­tru activitatea de exploatare în valoare de peste 6,2 milioane de lei și aproape trei milioane de lei pentru activitatea de investiții. Ca atare, în acest an, Colterm va plăti doar la bănci, pentru dobânzi, peste 9,2 milioane de lei.

Guvernul, deși situația actuală a Colterm este cauzată și de subvențiile achitate cu întârziere de la bugetul cen­tral, nu pare interesat de problemă. Cel puțin aceasta se deduce din răs­pun­sul la o adresă înaintată Ministeru­lui Dezvoltării Regionale și Adminis­tra­ției Publice de către deputatul timișean P.D.-L. Cornel Sămărtinean, adresă în care se precizează că “una din ne­număratele promisiuni ale guvernării U.S.L. și, implicit a domnului primar Nicolae Robu a fost și aceea de a re­duce cu 25% prețul la gigacalorie, pro­misiune care a rămas doar la stadiul de slogan folosit în campania electorală a U.S.L.”. Vicepremierul Liviu Drag­nea a răspuns zilele trecute la această interpelare, arătând că nu se mai acor­dă sume de la bugetul de stat pentru subvenționarea energiei termice, iar în bugetul de stat nu au fost prevăzute sume cu această destinație la bugetul Ministerului Dezvoltării.

Prețuri mari în raport cu alte municipii

În Timișoara, locuitorii bran­șați la sistemul public de termoficare plătesc în prezent unul dintre cele mai mari pre­țuri pe gigacalorie din țară. Acest lucru este confirmat și de ultimul studiu publicat de către Institutul pentru Politici Publice, pe tema “Manage­men­tului serviciilor publice”. Acesta arată că, dacă la nivel național costul mediu al gigacaloriei pentru consumatorii casnici a scăzut în ultimii ani, în Timi­șoara tendința a fost inversă. Aici s-au înregistrat în ultimii doi ani cele mai mari creșteri ale costului gigacaloriei, de pes­te 40%, Timișoara fiind urmată la bursa creșterilor de prețuri de Craiova, Piatra Neamț, Ga­lați și Sibiu. După noua scump­ire a prețului gigacaloriei, Timi­șoara a ajuns printre “campioa­ne­le naționale” la prețuri mari, raportând prețul la cel practi­cat de municipiile de aceeași dimensiune.

Mai scumpă este căldura în Vaslui, Zalău sau Focșani, toa­te, însă, orașe mai mici decât Timișoara, cu rețele de termofi­ca­re mult mai mici, cu mult mai puțini consumatori, ceea ce în­seamnă costuri crescute de ope­rare care se reflectă în factură. Oricum, în noul context e oare­cum comică o declarație făcută la începutul anului trecut de către primarul Nicolae Robu: “Pe viitor, prin această retehno­logizare, vom putea să lucrăm mult mai mult pe cărbune fără a polua, prin urmare, cetățenii vor simți că factura lor va fi una rezonabilă. Noi ne-am angajat mereu să reducem facturile, dar în măsura în care se păstrea­­ză prețurile exogene la gaz și la cărbune. În aceste condiții pen­tru gaz, prin retehnologizare și o mai bună gospodărire, reușim să reducem prețul la gigacalo­rie. Având în vedere unele lu­crări pe care le mai avem în de­rulare, eu cred că în 2014 prețul la gigacalorie va putea să scadă în condițiile în care prețul la gaz și la cărbune nu se majorează, va putea să scadă cu 10 la sută”.

Mai mulți “centraliști” decât abonați la regimul centralizat de termoficare

Conform unui studiu re­cent legat de termoficare, pre­zentat de către Ariston, s-a ajuns ca numărul românilor care au centrale termice să fie mai mare decât al celor bran­șați la sistemul centralizat de termoficare. Parcul de centra­le termice a depășit 1,5 milioa­ne unități, față de 1,4 milioane locuințe încă branșate.

“Creșterea continuă a pre­țului la energia termică, pro­blemele constante ale CET-uri­lor din întreaga țară, cât și do­rința de independență a româ­nilor au dus, în ultimii zece ani, la debranșarea a peste 1,1 mi­lioane de locuințe de la siste­mul de încălzire centralizat. În anul 2002 sistemul centralizat deservea 2,5 milioane de locu­ințe, pentru ca în acest mo­ment doar 1,4 milioane să fie încă branșate”, se precizează în studiul furnizorului de cen­trale termice Ariston Thermo România.

Cele mai mari creșteri ale prețului la energia termică fac­turat către populație în perioa­da 2008 – 2012 au fost consem­nat în județele Covasna (+245%), Caraș -Severin (+210%), Con­stanța (+187%), Neamț (+168%) și Giurgiu (+154%), arată re­prezentanții companiei. Po­trivit calculelor Ariston, în acest moment șapte județe din România (Alba, Mureș, Ma­ramureș, Bistrița Năsăud, Satu Mare, Ialomița, Ilfov) nu mai depind de sistemul centralizat de încălzire, în timp ce 17 ju­dețe mai au branșate sub 30% din locuințe. La polul opus se află județele în care peste 70% dintre locuințe depind încă de sistemul centralizat, numărul acestora fiind însă tot mai mic. În acest moment doar Bihor, Mehedinți, Vâlcea, Giurgiu, Constanța și Galați au un nu­măr atât de mare de locuințe branșate. Timișoara se pla­sea­ză în acest clasament într-o po­ziție de mijloc, cu peste 73.000 de abonați în sistemul centra­lizat de termoficare. Pe această listă se află și Capitala, unde 560.000 de locuințe sunt încă branșate, în condițiile în care la nivel național există un total de 1,4 milioane de locuințe branșate la CET-uri.