După câţiva ani buni de pauză în ceea ce priveşte publicarea pe site-ul propriu al raportului anual de activitate, aşa cum cere legea, Autoritatea Naţională a Vămilor a publicat, cu mare întârziere, bilanţul de activitate pe anul trecut. Pe lângă mai vechea cutumă de numărare a ţigărilor capturate la bucată, probabil pentru a părea mai multe, A.N.V. nu prezintă rezultate excepţionale. Iar după reorganizarea la care încă se lucrează, spun sindicaliştii din sistem, bilanţul pe 2013 ar putea fi şi mai modest.

Raport „după trei ani”

Conform prevederilor legale, fie­care instituţie bugetară are obligaţia de a publica pe site-ul propriu raportul anual de activitate, pentru ca bugetarul contribuabil să vadă cu ce s-a înde­letnicit timp de un an de zile. Din acest punct de vedere, oiricine poate con­stata că, după anul 2010, pe site-ul A.N.V. a fost „pauză totală” la acest capitol, apărând abia recent, probabil sub spectrul reorganizării, bilanţul pe anul trecut.

În ceea ce priveşte rapoartele anua­le legate de capturile de ţigări pe care Vama obişnuia să le publice cu re­gularitate, până la un moment dat, după aderare – pentru a arăta Uniunii Euro­pene cum se luptă România cu contra­banda şi evaziunea – acestea s-au oprit la anul 2009 şi nu au mai fost ac­tuali­za­te nici până azi. Probabil pentru că struc­turile competente au fost prea ocupate cu depistarea şi confiscarea ţigărilor şi nu au mai avut timp de rapoarte.

În acest ultim raport, dincolo de lozincile reluate an de an, legate de „protejarea intereselor financiare ale U.E. în domeniul resurselor proprii tradiţionale şi ale bugetului naţional”, rezultatele sunt “subţiri”.

În ceea ce priveşte vestul ţării, do­cumentul precizează că se organizează frecvent acţiuni comune cu echipe mo­bile şi echipe canine, de supraveghere în zona specială de la frontiera exter­nă cu Serbia, în special pe căile de ac­ces către frontiera de stat, în vederea depistării mărfurilor şi produselor sustrase de la controlul vamal, „în spe­cial a produselor accizabile, ţigarete, alcool şi a mărfurilor cu risc ridicat”.

Este ciudat, în acest context, că se menţionează că în vestul ţării punctul de greutate în lupta cu evaziunea fis­cală stă tocmai în echipajele canine, după ce, la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara au fost daţi afară, în urma reorgani­zării din 2011, doi conductori de câini din Timiş, iar în judeţ a mai rămas o bună perioadă un singur conductor cu doar doi câini – unul specializat pe de­pistare de droguri, iar celălalt, pe ţi­gări, situaţie care se menţine şi în pre­zent. Or, este evident că acei doi câini din Timiş nu pot fi folosiţi non-stop în vămi şi nici n-au cum să acopere toate punctele vamale din judeţ.

Bilanţul merge mai departe, pe aceeaşi idee, şi precizează că „s-a rea­lizat cu atenţie coordonarea şi îndru­marea activităţilor din cadrul Birourilor Vamale de la frontiera externă cu Ser­bia” şi, că la această operaţiune au participat echipe mobile şi canine din cadrul serviciului, precum şi din cadrul D.R.A.O.V. Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Galaţi, Timişoara, Cluj şi Craiova, având un aport suplimentar de 46 de vameşi. Acţiunea, spun reprezentanţii A.N.V., a urmărit combaterea traficului ilicit de ţigarete şi întărirea controlului vamal în următoarele Birouri Vamale de frontieră: Moraviţa, Jimbolia, Nai­dăş, Porţile de Fier I, Porţile de Fier II. Iar rezultatele consemnate în raport, în urma luptei consolidate cu evaziu­nea fiscală la frontiera cu Serbia au fost: 106 încălcări ale reglementărilor va­male, şi „confiscarea a 222.740 bu­căţi ţigarete”.

Se poate constata astfel, că se continuă cutuma de raportare a captu­rilor de ţigări la bucată, probabil pentru a părea mai impresionante, deşi, dacă se face împărţirea la 20 de ţigări, câte sunt într-un pachet, rămân puţin peste 10.000 de pachete, cantitate care a fost nu o dată confiscată de Poliţie la o singură acţiune.

La accize – zero sume confiscate şi amenzi de 5.500 de lei

Bilanţul A.N.V. prezintă, raportat la vestul ţării, şi o interesantă statis­tică privind situaţia obligaţiilor de plată privind acciza şi accesorii, precum şi a celorlalte măsuri dispuse de organele de inspecţie fiscală.

Deşi în situaţia respectivă se arată că D.R.A.O.V. Timişoara a avut anul trecut 76 de inspecţii fiscale finalizate şi a constatat accize de plată de 8.477.972 de lei, plus majorări, dobânzi şi penali­tăţi de 1.637.124 de lei, a dat pe parcur­sul anului trecut amenzi legate de regimul produselor accizabile amenzi în valoare de… 5.500 de lei. Iar sumele confiscate de Regionala timişoreană pe acelaşi segment al produselor accizabile se ridică la suma de… zero lei. În condiţiile în care Regionala Va­mală din Iaşi, de exemplu, a avut con­fiscări de 2,02 milioane de lei.

În ceea ce priveşte numărul de fraude şi ilegalităţi, precum şi sumele constatate de către structurile terito­riale în domeniul activităţii de control ulterior şi reverificare a declaraţiilor vamale, bilanţul A.N.V. consemnează că, deşi a constatat în 2012 mai multe fraude decât în 2011 (913, faţă de 789 acum doi ani) Direcţia pentru Accize şi şi Operaţiuni Vamale Timişoara a con­statat o sumă de două ori mai mică. Astfel, dacă în 2011 D.R.A.O.V. Timi­şoara a constatat în urma descoperirii de fraude vamale prejudicii de 54,5 milioane de lei, anul trecut cuantumul acestor prejudicii s-a redus la 19,8 milioane de lei.

Cât despre situaţia estimativă a încasărilor veniturilor din activitatea vamală în anul 2012, la Regionala timişoreană s-au încasat 690 de milioa­ne de lei, ceea ce repre­zintă 93% din programul de încasări stabilit de A.N.­A.F. în 2012, al cărui cuantum se ridică la suma de 738 de milioane de lei.

„Pro Lex”: „Este un gol de autoritate, ale cărui efecte se vor vedea”

Din păcate, conform unor opinii din domeniu, nici noul model de orga­nizare a structurii vamale, prin care, declarativ, se doreşte o eficienţă mai mare în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi încasări mai mari la buget nu va face ca pe 2013 cifrele din bilanţ să fie cu mult mai bune decât cele de anul trecut. Dimpotrivă.

„Aşa cum a decurs până acum acest proces de reorganizare, nu prea pare să aibă efecte benefice pentru combaterea evaziunii fiscale, cel puţin în perioada următoare. În primul rând, s-au făcut disponibilizări şi au rămas posturi vacante neocupate, în condiţiile unui deficit de personal acut în unele zone. În al doilea rând, s-au produs suprapuneri pe controlul va­mal, între A.N.V. şi noile structuri de combatere a fraudei fiscale. Or, atunci când se fac suprapuneri, rezultatele nu sunt mai bune, dimpotrivă. În plus, s-au creat în cadrul sistemului vamal două structuri, una de control fiscal, alta de control nefiscal şi nici până acum nu se ştie cu precizie ce atribuţii are fiecare. Este un gol de autoritate, ale cărui efecte se vor vedea cu sigu­ranţă cel puţin încă vreo câteva luni. Şi nimeni nu ne garantează că rezul­tatul final va fi unul mai bun decât sistemul de la care s-a plecat”, spune Voinea Negoiţă, vicepreşedintele Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor „Pro Lex”.

„Lotul Moraviţa” are posturile „în aşteptare”

În sistemul vamal efectele unei reorganizări neinspirate s-au văzut din plin acum doi ani, când afectat de „reformă” a fost tocmai Biroul Vamal cu cele mai mari încasări, de la fron­tiera vestică cu Serbia – Moraviţa. În 2011, Vama Moraviţa, fără niciun fel de explicaţie, a fost degradată la birou vamal de grad 2 şi a pierdut aproape jumătate din personal rămânând cu 50 de angajaţi. „Am fost în această situaţie timp de doi ani, şi nu am avut nici măcar norma de 50 de angajaţi completă”, susţine Gheorghe Paras­chiv, liderul Sindicatului agenţilor vamali din D.R.A.O.V. Timişoara. Acum s-a revenit, este din nou Birou vamal de grad 1, dar tot cu per­sonal in­suficient în raport cu speci­ficul, tra­ficul şi poziţionarea sa.

Surse din sistem au mai precizat că Biroul Vamal Moraviţa, de pildă, a fost defavorizat în mod constant în ceea ce priveşte personalul angajat, în comparaţie cu birouri vamale de la graniţa de est, care au acelaşi specific şi aproximativ acelaşi volum de trafic.

Una dintre cauzele pentru care biroul vamal cu cel mai mare trafic din Timiş şi care e cel mai vizat de contrabandă a rămas se se confrunte cu o criză acută de personal este legată de celebrul „lot Moraviţa”.

La începutul anului 2011, pro­curorii D.N.A. au reţinut şi apoi au trimis în judecată 69 de ofiţeri, agenţi de poliţie de frontieră şi vameşi, din care 38, în arest preventiv, de la P.T.F. Moraviţa şi Foeni, precum şi de la Sectorul P.F. Deta, acuzaţi că au luat mită pentru înlesnirea traficului de ţigări din Serbia, în valoare de 3,3 mi­lioane de euro. 

Majoritatea inculpaţilor nu au stat mai mult de trei luni în arest şi, deşi s-au pronunţat condamnări în acest dosar, judecata continuă, prin apelu­rile iniţiate.

Până când lucrurile nu sunt clari­ficate complet din punct de vedere juridic, posturile vameşilor respectivi sunt în continuare „rezervate.” „Si­tuaţia legată de acei vameşi reţinuţi de D.N.A. nu s-a lămurit nici acum. Cei cercetaţi au fost suspendaţi, şi postu­rile lor au fost păstrate. În mod normal, se puteau încadra alţi agenţi vamali în locul lor, pe perioadă deter­minată. Nu s-au făcut însă angajări, nu se ştie din ce motiv, şi s-a perpetuat criza de per­sonal”, mai spune Gheor­ghe Paraschiv.