Programul „Cornul cu lapte”, actualizat cu un program de combatere a obezităţii

În Timiş, programul de distribuţie de mere în şcoli e, din nou, un eşec

 lapte cornProgramele „Cornul cu lapte” şi cel de distribuţie de mere în şcoli vor fi dublate de programe prin care copiii vor fi învăţaţi să mănânce sănătos. Nu se ştie cum se vor descurca autorităţile locale cu aceste noutăţi, cert este că programe precum cel de distribuţie de mere în Timiş sunt la al patrulea an consecutiv de eşec.

Proiect anti-obezitate pentru şcolari

Comisia Europeană a propus zilele trecute consolidarea programelor des­tinate combaterii alimentaţiei neco­respunzătoare în rândul copiilor. Noul sistem va reuni cele două programe existente care oferă finanţare pentru distribuirea fructelor şi a laptelui în şcoli şi încurajează măsurile educative destinate sensibilizării faţă de obi­ceiurile alimentare sănătoase. De aceste programe beneficiază anual circa 30 de milioane de copii. Sub deviza „Să mâncăm sănătos pentru a ne simţi bi­ne”, programul va pune mai mult ac­cent pe metodele prin care copiii pot fi învăţaţi să mănânce mai sănătos şi pe explicarea unor noţiuni cum ar fi pro­ducţia alimentară şi de­şeurile generate.

Necesitatea acestui nou program vine în urma concluziei că, în majori­tatea ţărilor europene, consumul de fructe, legume şi lapte în rândul copii­lor este în scădere. Preferinţele copii­lor se îndreaptă către produse alimen­tare cu grad înalt de prelucrare.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, obezitatea este în creştere în rândul copiilor europeni. În 2008, s-a estimat că unul din patru copii euro­peni, cu vârsta cuprinsă între şase şi nouă ani, era supraponderal sau obez. În 2010, raportul era de unu la trei.

În prezent, la programul de distri­buire a laptelui în şcoli participă toate ţările U.E., majoritatea acestora luând parte şi la programul de distribuire a fructelor (mai puţin Regatul Unit, Sue­dia şi Finlanda). Participarea la noul program va fi în continuare opţională, şi statele comunitare vor avea posibi­litatea de a alege alimentele pe care doresc să le distribuie. Noul program va avea un buget de 230 de milioane de euro, faţă de 197 de milioane de euro pentru acest an, fără a depăşi însă bugetul deja stabilit pentru distribuirea fructelor şi a laptelui până în 2020. Se speră că, prin combinarea acestor pro­grame, şcolile şi autorităţile naţionale vor avea mai puţine sarcini adminis­trative şi organizatorice şi că vor scădea costurile de distribuţie.

„Mere în şcoli”, din nou, pe butuci în Timiş

Nu se ştie cum şi dacă se vor de­rula pe plan local noile programe legate de educaţie nutriţională. Cert este că programe precum cel de distribuţie de mere în Timiş sunt la al patrulea an consecutiv de eşec. Şi în acest an, ca şi în anii trecuţi, există şanse destul de mari ca banii alocaţi pentru programul de distribuţie de mere în şcoli să ră­mână necheltuiţi, din cauza sincopelor legate de organizare. Anul trecut, în ciuda eforturilor de promovare a unei alimentaţii sănătoase şi a disponibi­li­tăţilor financiare existente, doar patru şcoli din judeţ au derulat programul de distribuţie gratuită de mere pentru elevi. Trecerea administrării acestui program de la Primării la Consiliul Ju­deţean Timiş nu pare să fi schimbat mare lucru. Dacă pentru distribuţia de mere în anul şcolar 2012 – 2013 se dă­dea anunţ pe portalul de achiziţii elec­tronice în… martie 2013, deci cu două – trei luni înainte de a se încheia şcoala, nici pentru acest an şcolar lucrurile nu pare să se mişte într-un alt ritm.

„Cereri sunt extrem de puţine pentru acest program. Nu prea avem beneficiari eligibili”, declară Nicolae Dan Micluţa, directorul adjunct al A.P.I.A. Timiş.

Eşecul acestui program este greu de explicat, în condiţiile în care autori­tăţile locale nu ar fi trebuit decât să-l implementeze, finanţarea fiind asigu­rată. Nici în anii trecuţi programul nu a implicat toate instituţiile care ar fi putut să ajute la o mai bună populari­zare a sa. Astfel, la fel ca în cazul pro­gramului de construcţie de săli de sport, Inspectoratul Şcolar Judeţean nu a avut decât un rol simbolic în implementare, deşi este, poate, structura care ştie cel mai bine toate detaliile necesare de­rulării cu succes a acestui program. Pe lângă bugetele locale de austeritate, a existat un alt motiv pentru care pro­gramul a fost întâmpinat cu rezerve. În anul şcolar 2010 – 2011, au existat administraţii locale care, în condiţiile în care s-au chinuit să supravieţuiască cu bugete de avarie, au aşteptat luni de zile să li se deconteze sumele plătite din bugetul local pentru acest program.

Primăriile se pare că nu au uitat nici acum această experienţă. Şi anul trecut, ca şi în acest an, Timişul a avut alocată pentru acest program, suma de 1,5 milioane de lei. Din semnalele de până acum, sunt şanse mari ca mare parte din sumă să rămână necheltuită.

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro