Nici acum, după luni bune de scandal pe această temă, nu s-a lămurit situaţia prin care Statul, conform spuselor reprezentanţilor Primăriei Timişoara, a pierdut Cinematograful Studio, din Timişoara, pentru o presupusă datorie pe care R.A.D.E.F. o avea către o persoană fizică. Culmea e că însăşi situaţia actuală a imobilului este motiv de controverse. Dacă Ministerul Culturii susţine că respectivul cinematograf e încă la R.A.D.E.F., conducerea Primăriei Timişoara afirmă că e certificat şi de către Oficiul de Cadastru că imobilul şi-a schimbat proprietarul şi că aştepta, după scandalul din presă, ca măcar o instituţie a Statului să iniţieze o anchetă pe această temă.
Ministerul Culturii: cinematograful e în proprietatea R.A.D.E.F.
TIMPOLIS relata în urmă cu câteva săptămâni despre ciudata interpelare parlamentară făcută de către deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu către Ministerul Culturii, prin care solicita lămuriri în privinţa Cinematografului Studio, care ar fi fost pierdut de Stat pentru o presupusă datorie pe care Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor Româniafilm o avea către o persoană fizică. Interpelarea se deschidea cu formulă bizară pentru un parlamentar şi un fost viceprimar al Timişoarei – “Conform informaţiilor apărute în presă” – şi releva faptul că “o persoană particulară a împrumutat R.A.D.E.F. cu 1.000.000 de lei. În urma unui proces, regia a găsit soluţia prin care, în schimbul împrumutului primit, să dea Cinematograful «Studio» – un imobil de 560 de metri pătraţi din centrul Timişoarei, evaluat la 211.000 de euro, plus o diferenţă în bani de 13.420 de lei. Împrumutul – schimb – cedare este de dată recentă, din 2012, iar noul proprietar este un cetăţean cu domiciliul în Timişoara, locatar într-un apartament de la etajul 4 al unui bloc de locuinţe dintr-un cartier mărginaş al oraşului”.
Sorin Grindeanu considera acest caz ca fiind un argument pentru implementarea legii care consfinţeşte transferul clădirilor fostelor cinematografe în patrimoniul Primăriilor, deşi, în Timiş cel puţin, există de ani buni un raport al Prefecturii care arată că, în majoritatea cazurilor, Primăriile din Timiş au gestionat dezastruos cinematografele pe perioada în care le-au fost încredinţate spre administrare.
Prin interpelarea sa, parlamentarul timişean solicita măsuri ferme şi urgente “de la Ministerul Culturii şi de la domnul ministru Daniel Barbu”, deşi acelaşi minister căruia i se solicită azi rezolvarea situaţiei este cel care, potrivit Sindicatului Româniafilm, nu face nimic de ani de zile pentru a monitoriza situaţia cinematografelor şi a ancheta eventualele nereguli, precum şi pentru a reglementa “vidul de administrare” de la R.A.D.E.F. care de o perioadă lungă de timp nu are Consiliu de Administraţie, lucru pe care chiar Ministerul Culturii ar fi putut să-l rezolve multă vreme, solicitându-i-se de către Sindicatul Româniafilm de nenumărate ori rezolvarea acestei probleme.
Între timp, Ministerul Culturii a dat un răspuns la interpelarea lui Sorin Grindeanu, răspuns care mai degrabă încurcă situaţia şi aşa plină de semne de întrebare: “Potrivit situaţiilor comunicate de R.A.D.E.F., cu privire la sălile de spectacol cinematografic, precum şi la imobilele cu altă destinaţie, aflate în administrarea acestei regii, Cinematograful Studio, din Timişoara, se află în proprietatea privată a Statului, nu face obiectul unor litigii în baza Legii 10/2001 şi face obiectul unui contract de închiriere”.
R.A.D.E.F. “Putea fi pus sub sechestru oricare alt cinematograf”
Reprezentanţii Sindicatului Româniafilm susţin varianta prezentată de Ministerul Culturii, afirmând că, deşi clădirea este grevată de un sechestru generat de o creanţă cumpărată de o persoană fizică, transferul de proprietate nu s-a realizat şi nici nu se va realiza. “O persoană fizică nu avea cum să împrumute Regia. Este o aberaţie ceea ce s-a spus, nu este legal un asemenea demers. Noi am studiat problema şi am ajuns la concluzia că este vorba despre o creanţă cumpărată de o persoană fizică. În baza acestei creanţe, putea fi pus sechestru pe oricare alt imobil al Româniafilm din Timişoara sau din altă localitate”, declară liderul Sindicatului Româniafilm, Maria Bikfalvi.
Aceasta susţine că Româniafilm a avut creanţe, tocmai pentru că de foarte mult timp nu are Consiliu de Administraţie, lucru pe care Ministerul Culturii îl ştie foarte bine, şi pentru rezolvarea căruia putea să se implice. Liderul sindical precizează că, din informaţiile parvenite sindicatului, cumpărătorul creanţelor Regiei a vândut mai departe aceste creanţe unei alte persoane, care are în acest caz rolul de intermediar. Şi aceasta pentru că adevăratul cumpărător nu vrea să fie cunoscut, lucru de natură să genereze semne de întrebare.
Primăria Timişoara: “Cinematograful nu mai e în proprietatea R.A.D.E.F.”
Pe de altă parte, conducerea Primăriei Timişoara susţine că, de fapt, Cinematograful Studio nu se mai află în proprietatea R.A.D.E.F., schimbându-şi proprietarul încă din 2012, fiind cedat unei timişorence care locuieşte pe strada Polonă, într-un bloc de nefamilişti, pentru stingerea unei datorii de aproximativ 200.000 de euro. “Doamna a împrumutat Regia cu vreo 900.000 de lei, cam 200.000 de euro. Stă în strada Polonă, la nefamilişti. S-a trecut la proces şi, până la urmă, Regia a găsit soluţia prin care, în schimbul împrumutului primit, a dat acest imobil şi diferenţa”, declara viceprimarul Traian Stoia.
Acesta a mai anunţat că Municipalitatea va da în judecată notarul care a făcut actele pentru intabularea clădirii, unde a inclus şi terenul, ceea ce ar fi ilegal. Respectivul notariat este însă în… Roşiorii de Vede, judeţul Teleorman.
“Doamna respectivă este proprietară şi pe terenul pe care stă cinematograful, ceea ce este ilegal şi constituie procedura de a reintra în patrimoniul Primăriei. Noi trebuie să atacăm notarul acela care a făcut actele şi a trecut terenul. Acolo e punctul slab al tranzacţiei. Deschidem proces pentru nerespectarea legii”, anunţa viceprimarul Traian Stoia. Acesta mai spunea că O.C.P.I. trebuia să intabuleze imobilul, indiferent că actul notarial este sau nu în spiritual legii, şi că legislaţia va trebui schimbată, din acest punct de vedere. “Nici vorbă, cinematograful nu mai e în proprietatea Româniafilm, nu ştiu la ce s-a referit Ministerul Culturii. E intabulat pe acea doamnă din Timişoara. Din punctul meu de vedere, nu cred că ea a dat banii respectivi. Ne-ar fi bucurat ca respectivul cinematograf să fi rămas la R.A.D.E.F., pentru că atunci ar fi fost transferat mai uşor către Primărie. Eu nu cred că e vorba de cumpărare de creanţe, ci de un împrumut, deşi nu este legal ca o persoană fizică să împrumute o Regie. Din acest punct de vedere, instituţiile Statului ar trebui să-şi facă datoria. Noi am sesizat situaţia, cine trebuie să se ocupe de asta să se ocupe”, mai spune viceprimarul Traian Stoia.
După cum se vede, declaraţiile Primăriei şi ale Ministerului Culturii se bat cap în cap. Dacă Primăria nu are informaţii corecte, rămâne să se elucideze ce interese au generat acest scandal. Pe de altă parte, dacă Ministerul Culturii a greşit afirmând că sala de Cinematograf Studio e încă la R.A.D.E.F. înseamnă că, din postura sa de coordonator al Româniafilm, şi, teoretic, administrator al acestui patrimoniu, este un caz fără speranţă. În plus, dacă un cinematograf aflat în zona zero a Timişoarei a generat astfel de controverse, cum se mai poate spera la o gestionare cu bună credinţă a cinematografelor, la nivelul celorlalte localităţi din Timiş?
O situaţie incertă şi pe plan central
După un timp de analiză prelungit, şi un scandal de proporţii, iniţiatorii celebrului proiect de lege al descentralizării şi-au dat seama, la sfârşitul lunii noiembrie, că descentralizarea cinematografelor, adică trecerea lor în subordinea Primăriilor sau a Consiliilor Judeţene, nu este o idee bună. Probabil că i-au ajutat să ajungă la această decizie şi reacţiile din presă, dar şi experienţa anterioară, legată de „descentralizarea”, în 2008, a 107 cinematografe de care, spune Sindicatul Româniafilm, s-a ales praful. Situaţia s-ar putea schimba însă din nou în perioada următoare, mai ales că aceste spaţii au fost obiectul unui „ping-pong” între Primării şi Româniafilm.
În Timiş este vorba despre 15 astfel de locaţii, majoritatea din Timişoara, fiind spaţii mari, de sute sau mii de metri pătraţi, cele mai multe, amplasate în poziţii foarte bune. La acestea se adăugă, tot în Timişoara, sediul fostului Oficiu de Difuzare şi Programare a Filmelor Timiş, de pe strada Elena Nicoară, dat în folosinţă în 1961, cu 880 de metri pătraţi de construcţie şi 3.000 de metri pătraţi de teren, şi sediul Filialei Timiş a R.A.D.E.F., de pe bulevardul C.D. Loga, cu 272 de metri pătraţi de construcţie.
Ultimele comentarii