Foto: Art Encounters

Directorul Muzeului de Artă Timişoara blochează modernizarea Laboratorului de restaurare al Muzeului de Artă Timişoara, care a primit finanţare şi a fost acreditat – fiind singurul din zona de vest care poate realiza operațiuni de conservare și restaurare a picturilor. Ba mai mult, cere finanţatorului să redistribuie banii.

Proiect aprobat, finanţat, apoi abandonat

În luna ianuarie, Consiliul Judeţean Timiş aproba, la solicitarea conducerii Muzeului de Artă Timişoara, un proiect ce vizează modernizarea Laboratorului de conservare şi restaure din cadrul muzeului, proiect numit RES(TM)ArT 1/2018 funcționalizare și dotare a laboratorului de restaurare al MArT. Au fost alocate şi fonduri în acest sens, anume 492.000 de lei.

La începutul lunii februarie, Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, autoriza funcţionarea acestui laborator, devenit astfel singurul acreditat din zona de vest care poate realiza operațiuni de conservare și restaurare tablourilor realizate în tempera și ulei și a picturilor pe lemn policrom.

După momentul autorizării laboratorului nu s-a mai întâmplat însă nimic. Directorului muzeului, Victor Neumann, şi Consiliul Ştiinţific al instituţiei, i-a fost solicitată, prin mai multe adrese (trimise de un angajat al muzeului, în martie, aprilie şi mai) demararea achiziţiilor pentru modernizarea acestui laborator. La niciuna dintre aceste adrese, Victor Neumann nu a răspuns oficial.

Astfel, în luna mai, situaţia a fost adusă la cunoştinţa conducerii CJ Timiş, căreia i se solicita urgentarea procedurilor de achiziţie, dat fiind că, spun specialişti ai Muzeului de Artă Timişoara, este un proces de durată, confecţionarea individualizată şi livrarea acestor aparate durând câteva luni, iar amânând demararea lui, există riscul de a pierde această oportunitate.

Zece angajaţi sesizează Comisia Naţională a Muzeelor despre managementul defectuos al directorului muzeului

În iunie, zece angajaţi ai Biroului Conservare-Restaurare, ai Laboratorului şi ai Secţiei de specialitate din cadrul Muzeului de Artă Timişoara au trimis Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, din subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, un memoriu prin care atrăgeau atenţia asupra „momentului de criză” în care se află muzeul şi reclamau ignorarea normelor de conservare privind Depozitul de Artă Plastică, „sigilat, sub cheie, din ordin managerial”, din octombrie 2017 – momentul demisiei Luminiţei Paul, conservator expert. Timp în care, atenţionează ei, depozitele au fost private de intervenţiile necesare de aerisire, control periodic şi mentenanţă sistematică, aşa cum prevede Legea 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural: „Situaţia conservării lucrărilor de artă din Colecţia de Artă Plastică este incertă, deoarece aceste depozite nu pot fi accesate de către specialişti (…) iar sănătatea obiectelor din colecţii este pusă în pericol.” Din octombrie 2017, depozitul a fost desigilat o singură dată, şi anume în 23 martie anul acesta, când Muzeul de Artă Timişoara a înapoiat aproape 30 de lucrări ale lui Corneliu Baba Muzeului Naţional de Artă al României, îngrijorat de modul în care acestea au fost depozitate la Timişoara.

Semnatarii memoriului susţin că, în 15 iunie, directorul Victor Neumann a solicitat CJ Timiş redistribuirea banilor alocaţi acestui proiect, către alte instituţii, motivând lipsa de personal de specialitate. Asta, deşi, iniţial, a semnat şi sprijinit acest proiect, documentul fiind contrasemnat de către 40 de consilieri judeţeni care, în luna martie, îi certificau necesitatea şi validitatea. În plus, spun angajaţii muzeului, „personalul de specialitate al MArT este acelaşi ca în februarie 2018 (adică, momentul acreditătii laboratorului de către Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, când organigrama a fost evaluată de specialişti ai acestei comisii – n.r.)”.

Argumentul real al lui Victor Neumann, susţin semnatarii memoriului, „este lipsa de comunicare şi de disponibilitate faţă de personalul de specialitate, pe care îl discreditează. Totodată, poate fi menţionat managementul defectuos al domniei sale care, în mod sistematic, a evitat în ultimii ani accesarea unor finanţări necesare investiţiilor corespunzătoare unui plan multianual, aşa cum practică celelalte instituţii de cultură ale judeţului.”

Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor a analizat, în iulie, memoriul trimis de muzeografii din Timişoara, iar la începutul lunii august, le transmitea preşedintelui CJ Timiş, Călin Dobra, şi directorului Muzeului de Artă, Victor Neumann, că susţine dezvoltarea Laboratorului de conservare şi restaurare şi că recomandă alocarea fondurilor necesare.

„Condițiile care au stat la baza acestei autorizări sunt obligatoriu să fie păstrate și să reprezinte punctul de pornire pentru dezvoltarea și dotarea acestui laborator cu echipamente performante, care să ofere posibilitatea specialiștilor să restaureze, în cele mai bune condiții, patrimoniul valoros al Muzeului de Artă Timișoara, dar și al altor instituții deținătoare de patrimoniu din județ sau regiune, care vor solicita sprijinul în acest sens”, transmite, printr-un răspuns trimis redacţiei, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor.

Preşedintele CJ Timiş: „Muzeul de Artă Timișoara, obligat de lege să demareze, în cel mai scurt timp, realizarea proiectului”

Călin Dobra, preşedintele CJ Timiş, spune că proiectul Funcționalizarea și dotarea laboratorului de restaurare de la Muzeul de Artă Timișoara este în continuare inclus pe Lista de investiții pentru anul 2018, cu suma de 492.000 de lei. „În aceste condiții, conform prevederilor legale, e obligativitatea Muzeului  de Artă Timișoara să demareze, în cel mai scurt timp posibil, realizarea acestui proiect”, conchide Călin Dobra.

Am încercat să obţin un punct de vedere din partea lui Victor Neumann, însă acesta nu a răspuns apelului telefonic.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.