În contextul împlinirii a 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara organizează o dezbatere pornind de la volumul recent apărut Ruperea blestemului. Revoluția română din decembrie 1989, scris de generalul (r.) Cătălin Ranco Pițu, procurorul care a întocmit rechizitoriul Dosarului Revoluţiei.

Dezbaterea va avea loc marți, 26 noiembrie, de la ora 18, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Timişoara. Moderatorul dezbaterii este profesorul universitar Vasile Docea, directorul general al bibliotecii, iar invitat special este generalul (r.) Gheorghe  Cosneanu, fost procuror militar șef secție – general de brigadă magistrat. Participarea publicului este liberă.

Volumul lui Cătălin Ranco Pițu, Ruperea blestemului. Revoluţia Română din decembrie 1989 (editura Litera, 2024) expune rețeaua metodică de dezinformări care, începând cu 22 decembrie 1989, a creat premisele preluării puterii de către gruparea Iliescu, inclusiv „psihoza teroristă“ care avea să facă atâtea victime după fuga, arestarea și executarea cuplului Ceaușescu.

Autorul citează din Raportul Comisiei Senatoriale privitoare la Revoluție, organizând textul cărții în jurul declarațiilor martorilor implicați în evenimente, pe lângă extrase din presa vremii, transcrieri ale emisiunilor de la TVR, într-un adevărat memento incomod al acelor zile și săptămâni care bântuie încă mentalul colectiv, cu văluri de minciună, dezinformări și teorii contradictorii, perpetuate chiar și în cadrul controversatului Institut al Revoluției Române din decembrie 1989. În timp ce personajele-cheie implicate în evenimente au consolidat atent de-a lungul anilor teoria unei mișcări teroriste care încerca să preia puterea după Revoluție și care a tras în populație după 22 decembrie 1989, autorul cărții arată că au fost de fapt acțiuni organizate de aparatul politico-militar al lui Iliescu și al noilor săi acoliți de la putere – de fapt vechi cunoștințe din perioada comunistă, printre care Gelu Voican Voiculescu și Nicolae Militaru.

Colaj: Litera

Cine sunt cei care au tras în popor, în decembrie 1989? Cum a fost posibil ca regimul dictatorial condus de Nicolae Ceauşescu să fie efectiv pulverizat în câteva ore? De ce, după pierderea puterii de către Ceauşescu, au murit atât de mulţi oameni? Cum a preluat puterea statală Ion Iliescu? Care a fost cauza haosului generalizat ce a debutat în seara zilei de 22 decembrie 1989? A existat diversiune radioelectronică? De ce a trebuit să fie executat cuplul dictatorial Ceauşescu? A fost revoluţie sau lovitură de stat? Au existat terorişti? Dar securişti-terorişti? Sunt întrebări la care Cătălin Ranco Piţu – procurorul care a instrumentat Dosarul Revoluţiei, trimiţându-l în judecată, la sfârşitul anului 2023 – oferă un răspuns.

Cătălin Ranco Pițu, (născut în 1973, la Timișoara) este licențiat în drept al Facultății de Drept a Universităţii Ecologice din București, specializarea Drept penal și criminalistică, şi absolvent al unui masterat în Securitate judiciară, la Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu.. În august 2016, a fost transferat de la Parchetul Militar Timișoara la Secția Parchetelor Militare din Bucureşti, pentru a se ocupa de soluționarea Dosarului Revoluției. În 2020, a fost numit procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, consolidându-și o carieră de 23 de ani în magistratură. . Din 2001 este membru al Asociației de Științe Penale – Filiala Timișoara. Este procurorul care a semnat rechizitoriul în Dosarul Revoluției, un dosar alcătuit din 3000 de volume, care a avut ca obiect trimiterea în judecată a unor figuri-cheie ale evenimentelor din decembrie 1989, precum Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, și generalul (rtr.) Rus Iosif, fost șef al Aviației Militare, pentru săvârșirea unor grave infracțiuni contra umanității.

• Citiţi şi: Cătălin-Ranco Piţu: „În decembrie 1989 au săvârşit crime împotriva umanităţii multe persoane aflate la vârful ierarhiei politico-militare”