Paul Codrin Oneci, elev la Liceul teoretic „Grigore Moisil”, din Timișoara, va reprezenta România la faza Internaționala a Olimpiadei de Astronomie şi Astrofizică, care are loc la Magelang, în Indonezia, în perioada 26 iulie – 4 august.

Paul Codrin Oneci s-a calificat în echipa România B, în urma barajului care s-a desfășurat la Suceava în perioada 11 – 19 iulie, anunţă, printr-un comunicat, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş. Datorită rezultatelor excepționale obţinute la această olimpiadă de-a lungul anilor, România are dreptul de a prezenta la concurs două echipe, mai spun oficialii ISJ Timiş. Fiecare echipă este formată din cinci elevi care concurează la mai multe probe: proba teoretică, proba de analiza datelor, proba observaţională şi concursul pe echipe.

În primăvară, cînd era elev în clasa a X-a, Paul Codrin Oneci a reprezentat România la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe, competiţie ştiinţifică a Uniunii Europene, care a avut loc, în perioada 26 aprilie – 3 mai, în Austria, la Klagenfurt. Atunci, s-a întors acasă cu o medalie de bronz.

Paul Codrin Oneci are un palmares impresionant: menţiune şi premiul II la Olimpiada Naţională de Fizică, medalii de aur la aceeaşi competiţie, premiul I la Concursurile Naţionale de fizică „Evrika!”, „Schwartz” şi „Phi”, medalii de broz la Olimpiada Naţională de astronomie şi astrofizică, calificări în loturile olimpice lărgite atât la fizică cât şi la astronomie. Alături de premiile obţinute la disciplinele teoretice a participat şi a obţinut premiul special la Concursul Naţional „CanSat” 2015 (categoria STEM, ştiinţe aplicate, inginerie, electronică şi matematica) premiu obţinut împreună cu colegii de liceu şi de clasă Vlad Fara, Tudor Suciu şi Damian Beleş.

Întrebat, în primăvară, de TIMPOLIS, dacă aspiraţiile sale vizează continuarea pregătirii profesionale în România sau dacă îşi doreşte să se desăvârşească profesional undeva, la o universitate prestigioasă din afara ţării, Paul Codrin Oneci ne spunea că nu exclude nici o posibilitate: „Acum câţiva ani, dr. fiz. Ilarion Pavel mi-a explicat că accesul la o mare universitate este extrem de dificil, totuşi nu imposibil, dar odată acceptat, regimul de muncă este infernal. Toţi cei admişi sunt studenţi de top, iar primii doi ani de studiu dau verdictul asupra carierei. Acesta este unul din motivele pentru care se aude foarte rar despre câte un fost olimpic român. Marea majoritate cedează presiunii şi se reorientează. În acest moment particular mă concentrez, însă, pe obiective mai apropiate”.

Paul Codrin Oneci estimează că, în perspectivă apropiată, nici oferta ştiinţifică a României nu este neglijat, întrucât există proiecte în derulare menite să sporească nivelul de interes pe care îl va putea suscita România, chiar în rândul unor specialişti veniţi din afara graniţelor ţării: „Sunt, începând cu 2018, obiective interesante de urmărit în România, cum ar fi, de pildă, proiectul ELI-NP(din cadrul Centrului de Cercetare ELI-NP de la Măgurele, având ca obiect de studiu infrastructura luminii extreme, fizica nucleară – n.r.). În cadrul acestui proiect se vor construi două lasere de mare putere. În timp, ţara noastră poate deveni un obiectiv interesant chiar pentru cercetătorii străini”, mai spunea Paul Codrin Oneci.

Cât despre rolul muncii individuale în pregătirea unui elev şi despre ponderea efortului individual în economia succesului, Codrin Oneci este de părere că orice elev care se respectă şi vrea să obţină un rezultat, indiferent de domeniu, munceşte mai mult decât un adult. Situaţie pe care o apreciază a fi nu neapărat corectă. „Încerc să rezerv cel puţin trei – patru ore pentru fizică şi matematică. Cel puţin jumătate de oră pe zi fac sport la aparate, pentru că unele probe de la fizică şi astrofizică (barajele) au durata de cinci ore şi te solicită enorm din punct de vedere fizic. Rolul efortului individual în economia succesului este major”, afirma adolescentul.

Întrebat dacă sunt suficiente cunoştinţele din programa şcolară pentru a obţine rezultate foarte bune la competiţiile de nivel naţional sau internaţional sau dacă e absolut nevoie de ore suplimentare, care să permită însuşirea temeinică a unor noţiuni din programa şcolară, a răspuns tranşant că, dacă le sunt administrate elevilor doar ca efect al unui imperativ al momentului, devenit, în timp, un fel de modă, meditaţiile echivalează cu aruncarea unor bani pe fereastră: „Meditaţiile, pentru că la asta vă referiţi, sunt bune în măsura în care eşti interesat să-ţi lămureşti unele lacune.”

Orele de pregătire suplimentară se dovedesc, însă, benefice, în situaţia în care este absolut necesară însuşirea de cunoştinţe care nu figurează în programa şcolară, dar care sunt utile pentru a face faţă cu succes la nivel competiţional. „La nivel competiţional nu sunt suficiente cunoştinţele acumulate în clasă, din cel puţin două motive. Primul ar fi că astrofizica şi astronomia nu se predau în şcoală. Al doilea motiv este că materia cerută la clasă nu acoperă total syllabus-ul Olimpiadei Naţionale şi, cu atât mai puţin, pe cel al celor internaţionale. Pe de altă parte, la clasă se merge cu viteza grupului din care faci parte, iar acest lucru poate fi un impediment în unele cazuri. În final, dacă ai capacitatea fizică, intelectuală şi gradul necesar de determinare, nu există bariere. La urma urmei olimpiada este doar un concurs la care poţi câştiga sau pierde, important este însă să parcurgi un drum cât mai lung”, ne explica Paul Codrin Oneci.

Citeşte şi:

Olimpic timişorean: „Dacă ai capacitatea fizică, intelectuală şi gradul necesar de determinare, nu există bariere”