Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara își păstrează și în acest moment actualitatea, iar desăvârșirea Revoluției începute în Decembrie 1989, la Timișoara, presupune finalizarea acesteia, prin aflarea adevărului istoric și prin identificarea și pedepsirea celor care se fac vinovați pentru crimele comise. În plus, mai este nevoie și de reformarea clasei politice, astfel încât România să scape de monopolul instituit de partidele politice și să devină o Românie a “oamenilor vii, creativi și inteligenți”, a declarat, în cadrul unei vizite efectuate vineri la Timișoara, candidatul independent la alegerile prezidențiale Monica Macovei.

“Vocea celor fără de voce”

Prezentă la Timișoara pentru o serie de întâlniri cu cetățenii și cu reprezentanții societății civile, candidatul independent la președinția României, europarlamentarul Monica Macovei, și-a argumentat decizia de a se înscrie în competiția electorală din noiembrie pentru desemnarea președintelui României prin aceea că “de partea mea sunt oamenii. Îmi doresc o Românie a oamenilor. Sunt vocea celor fără de voce”. Monica Macovei susţine că există mulți români decepționați de reprezentanții actualei clase politice și cărora demnitatea le-a fost călcată în picioare. Acestor oameni, “care își doresc să decidă singuri și care au decis să nu se înscrie într-un partid politic”, candidata independentă la Președinția României le propune să rămână creativi, vii și inteligenți, într-o Românie a oamenilor, caracterizată prin respectul pentru valorile democrației și printr-o  predictibilitate a mediului economic, în care taxele plătite statului să fie utilizate în beneficiul cetățenilor, iar banii să nu fie partajați discreționar de clasa politică.

“Clasa politică trebuie reformată”, este de părere Monica Macovei, care a făcut referire în context și la inițierea unui proiect legislativ care să permită înființarea unui partid politic într-o manieră mai facilă, pornind de la un nucleu format din doar trei membri și fără condiționări de ordin geografic, și nu așa cum este prevăzut în prezent, cu minimum 25 000 de membri, din 18 județe ale țării.

Monica Macovei a opinat că ar fi înlesnit astfel și dreptul cetățenilor români la libera asociere, așa cum se procedează și în alte țări ale Uniunii Europene, ca de exemplu în Germania, Marea Britanie sau Belgia. “La noi, partidele au făcut un monopol”, acuză Monica Macovei, opinând că mulți români au rețineri să se înscrie în partide supradimensionate, care ajung să își împartă între ele, prin rotație, beneficiile generate de exercitarea puterii.

Monica Macovei s-a declarat și împotriva polarizării României între “un grup mic de politicieni și de oligarhi” și “grupul mare de cetățeni nefericiți și săraci”, precizând că dorește în primul rând “o Românie dreaptă și corectă și dreptate pentru toți cetățenii acestei țări”.

Monica Macovei a declarat și că speră încă în materializarea Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, pentru că “speranța nu moare niciodată. Niciodată nu e prea târziu”. Ea opinează că antidotul pentru starea de letargie în care se află în acest moment o mare parte dintre cetățenii României, oameni care au fost tentați să se lase păgubași, pentru că au fost îmbolnăviți de actuala clasă politică, este reprezentat de perseverența în apărarea unui set de valori și principii.

Timișoara, un reper semnificativ pe harta afectivă a Monicăi Macovei

Europarlamentarul Monica Macovei, care este și membru al Societății “Timișoara”, spune că Revoluția începută în Decembrie 1989 la Timișoara a rămas încă neterminată și că aceasta va trebui finalizată, ceea ce înseamnă că trebuie aflat adevărul despre cei care i-au ucis pe revoluționarii Timișoarei. “Ucigașii celor din Decembrie 1989 nu sunt la închisoare”, a declarat europarlamentarul Monica Macovei, referindu-se la faptul că demersul justițiar care îi privește pe cei ce se fac vinovați de uciderea unor oameni în timpul Revoluției timișorene nu a fost încă finalizat, atâta vreme cât există dosare care sunt ținute în fișete.

Monica Macovei a reamintit însă faptul că, în baza unui proiect de lege pe care l-a inițiat și susținut  și care a fost adoptat la jumătatea anului  2012, omorul și genocidul au dobândit caracter imprescriptibil, astfel încât românilor le-a fost oferită șansa de a afla adevărul istoric despre cei care s-au făcut vinovați de fapte de omor, inclusiv în timpul Revoluției și al mineriadelor. “Vinovații trebuie pedepsiți”, a declarat Monica Macovei, care a făcut referire și la conținutul unor decizii ale CEDO, care a condamnat România pentru tergiversarea unor procese care ar fi trebuit să îi identifice pe cei responsabili pentru reprimarea violentă a manifestațiilor de stradă din Timișoara, București și din alte orașe ale țării.