Echipa de consilieri judeţeni ai U.S.L. Timiş, o reflectare la nivel local a practicilor de lucru din Parlament?

În prima şedinţă din 2014 a Consiliului Judeţean Timiş, 15 proiecte au fost aprobate fără niciun amendament

plen CJT 1Proiecte de hotărâre aprobate pe repede înainte, exact în forma în care au fost propuse de către conducerea Consiliului Judeţean Timiş. În vreme ce, în cazul proiectelor la care au fost depuse amendamente, acestea au fost dezbătute în pripă, fiind combătute din start ca fiind nefondate. Aşa s-a derulat prima şedinţă ordinară de plen din acest an a administraţiei judeţene.

 

“Nu votul meu e important, în condiţiile în care, oricum, aveţi majoritate la vot”

bojin (19) portretDin peste 20 de proiecte de ho­tărâre supuse, în plenul din 21 ianua­rie, votului consilieri­lor judeţeni, 15 au trecut fără niciun amendament, în vreme ce, în cazul altor cinci, amen­da­mentele au fost respinse cu ra­piditate, răspunzând îndem­nu­ri­lor impetuoase ale preşe­din­telui de şedinţă, liderul Consi­liu­lui Judeţean Timiş, Titu Bojin.

Nici disfuncţionalitatea sem­nalată în funcţionarea siste­mu­lui electronic de vot de către consilie­rul P.D.L. Marin Po­pes­cu nu a tul­burat prea mult cursul lin al şedinţei de plen ori soarta proiectelor care se ce­reau votate. Preşedintele C.J. Timiş a trecut expeditiv peste pro­blema semnalată, invocând faptul că, pe durata vacanţei de iarnă, unii consilieri judeţeni şi-au pierdut pesem­ne deprinderea de a vota şi nu apasă în ordinea cuvenită pe butoanele care în­registrează opţiunile de vot. Context în care Marin Popescu a asumat, aparent resemnat, si­tuaţia, declarând: “Sigur, nu vo­tul meu e Marin Popescu portretim­portant, în condi­ţiile în care, ori­cum, aveţi majo­ritate la vot”.

O interpelare la adresa bugetului judeţului Timiş pe 2014

Tot de o abordare extrem de expeditivă a avut parte şi obiecţia formulată de un alt consi­lier P.D.L., Marius Martinescu. Acesta a interpe­lat în scris autorită­ţile ju­deţene în privinţa proiectului de hotă­râre privind aprobarea bu­getu­lui propriu al judeţului şi a bu­getelor unor instituţii şi servi­cii pu­blice, pe anul 2014. Marius Marti­nescu i-a solicitat directo­rului exe­cutiv Mar­cel Marcu mai multe do­cumente, în sco­pul analizării lor, înainte de de­rularea efectivă a procedurii de vot referitoare la bugetul pe 2014. Printre documentele solici­tate de Marius Martinescu se numără cele privind execuţia bugetului ju­deţului la încheierea exerci­ţiu­lui  fi­nanciar 2013, care a fost în valoare de 9.171.000 de lei.

De asemenea, în scopul ana­lizei şi aprobării unui alt proiect de hotărâre, cel privind acoperirea definitivă din exce­dentul bugetului local a defici­tului secţiunii de dezvol­tare a bu­getului judeţului din anul 2013, Marius Martinescu a solicitat să îi fie prezentată şi execuţia buge­tului pentru exerciţiul bu­getar 2013, cu prezentarea ana­litică a deficitului la secţiunea de dezvoltare, în cuan­tum de 45.374.031,49 de lei.

Marius Martinescu portretPus în faţa acestor solici­tări, preşedintele C.J. Timiş a catalogat drept “adresă” şi nu “contestaţie” documentul prin care Marius Marti­nescu solici­ta aceste precizări şi do­cumen­te suplimentare. Totuşi, Titu Bo­jin afirmă că angajaţii C.J. Ti­miş au dat curs acestor solicitări, furni­zându-i consilierului demo­crat-libe­ral toate documentele, în termenul solicitat, urmând ca acesta să aibă la dispoziţie ze­ce zile pentru a le ana­liza. Titu Bojin a reclamat însă vicii de procedură prin care şi-a ar­gu­mentat punctul de vedere po­trivit că­ruia solicitarea lui Ma­rius Marti­nes­cu nu poate repre­zenta o contes­taţie a proiectu­lui de buget. “Nu se pune proble­ma amânării votului în ce priveş­te bugetul”, a opinat şi consi­lierul P.N.L. Liviu Borha, du­pă ce preşedintele C.J. Timiş a declarat că nu consideră solici­tările lui Marius Martinescu drept un amendament la proiec­tul de buget şi că, dacă aces­ta îşi cataloghează adresa drept con­testaţie, atunci “oricum, contestaţia nu e făcută în ter­men legal, pentru că termenul limită până la care se puteau depune contestaţii la proiec­tul de buget era 18 ianuarie”, în vre­me ce Marius Martinescu şi-a datat documentul 20 ianuarie.

Ulterior, într-un demers menit să simuleze exercitarea unui meca­nism democratic, du­pă ce aprecie­ri­le cu privire la ca­racterul solicitării consi­lie­ru­lui Marius Martinescu fu­seseră făcute deja, cu votul majori­tăţii consilierilor judeţeni şi luând notă de abţinerea grupului de consi­lieri P.D.L., a fost respinsă oficial adresa formulată de Ma­rius Marti­nescu ca nereprezen­tând un impe­di­ment în calea aprobării proiectului hotărârii de buget pe anul 2014.

Astfel, toate cele trei pro­iecte de pe ordinea de zi referi­toare la buget (modalităţile pro­puse pentru utilizarea exceden­tului bugetului judeţului pe anul 2013, rectificarea bugetului ju­deţului pe anul 2013 şi acoperi­rea definitivă, din exce­dentul bugetului local, a deficitului sec­ţiunii de dezvoltare a bugetului judeţului din 2013) au trecut, “fă­ră niciun amendament”, potri­vit apre­cierii preşedintelui C.J. Timiş.

“Excese de personalitate” ale preşedintelui C.J. Timiş

Întrebat la finalul plenu­lui reunit al C.J. Timiş despre o posibilă finalitate a demer­sului său, Marius Martinescu şi-a repetat poziţia formulată la mijlocul lunii decembrie 2013 referitoare la practicile de lucru ale preşedintelui administraţiei judeţene, pe care le-a catalogat drept abu­zive: “Există o lege a conten­ciosului care poate limita aceste, hai să le zicem, exce­se de personalitate, ale preşe­dintelui Titu Bojin”.

Referitor la propunerea din decembrie 2013 a consi­lierilor P.D.L., legată de modificarea regulamentului, cu aplicare inclusiv în cazul şedinţelor plenului, Marius Martinescu spune că schimbarea regulamentului de funcţionare este o chestiune strict procedurală, care ţine de con­silierii judeţeni şi care este decisă de către comi­sia responsabilă cu întocmirea regulamentului şi a apreciat că nu există niciun cadru legal care să-i permită preşedintelui C.J. Timiş vreo ingerinţă în această procedură de organizare internă a activităţii consilierilor judeţeni. În plus, mai spune acesta, orice tentativă a lui Titu Bojin de a in­fluenţa activitatea Comisiei de Regula­ment de­notă lipsă de respect faţă de lege şi o ma­nieră intruzivă de lucru.

Cât despre discuţiile legate de eventualitatea contractării creditului de 200 de milioane de lei solicitat de către C.J. Timiş, a cărui necesitate preşedintele Titu Bojin a argumentat-o prin aceea că “altfel, proiecte pe care le-am putea finaliza în doi ani, le vom finaliza în zece ani”, Marius Martinescu a precizat că este nevoie de transparenţă în ce priveşte documentaţia referi­toare la obţinerea acestui credit şi de furnizarea unor informaţii corecte referitoare la nivelul dobânzii aferente creditului şi la destinaţia bani­lor din aşa-numitul comision de facilitate pe care banca îl poate oferi contractantului creditului, în speţă administraţiei judeţene.    

Asociaţia de Canotaj Timiş, un măr al discordiei

Dacă 15 din cele 21 de proiecte supuse la vot au trecut fără probleme şi fără să genereze discuţii, printre puţinele proiecte care au stârnit polemici pe fond s-a numărat şi proiectul, introdus suplimentar pe ordinea de zi, referitor la propunerea de achitare de către C.J. Timiş a cotizaţiei pe anul 2014 a structurilor sportive la care este asociat.

Gheorghe Bologa portretConcret, a fost propusă achitarea de către C.J. Timiş a sumei de 4,57 milioane de lei, reprezentând valoarea totală a cotizaţiilor, după cum urmează: două milioane de lei în contul ACS Poli, 500.000 de lei în contul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, pentru realizarea serviciilor de administrare şi asigurare a utilităţilor la Stadionul “Dan Păltinişanu” şi la terenurile anexă destinate antrenamentelor, un milion de lei în contul Baschet Club Timişoara, 900.000 de lei în contul Clubului Sportiv Rugby Club Municipal Universitatea de Vest Timişoara, 600.000 de lei în contul Asociaţiei Sportive Clubul de Handbal Politehnica Timişoara şi, respectiv, 70.000 lei în contul Asociaţiei Judeţene de Canotaj Timiş. 

Proiectul de hotărâre a fost plasat pe o poziţie privilegiată în cadrul discuţiilor, fiind dezbătut primul.

Plasarea pe listă a Asociaţiei Judeţene de Canotaj, alături de asociaţiile judeţene de handbal, rugby, baschet ş.a. a stârnit însă nemulţumirea unora dintre consilierii judeţeni, care au contestat caracterul asociativ al structurii. Consilierul P.N.L. Gheorghe Bologa spune că orice asociaţie de la nivel judeţean care aspiră la finanţarea de la bTraian Stancu portretuget a activităţilor sportive pe care le desfăşoară trebuie să îndeplinească anumite condiţii, fiind obligatoriu, printre altele, să aibă un statut şi să fie recunoscută ca atare la Tribunal. Ca urmare a acestei obiecţii, preşedintele C.J. Timiş a solicitat retragerea de pe lista asociaţiilor sportive cărora le va fi acordată finanţare a Asociaţiei de Canotaj. şi aceasta în ciuda opiniei exprimate de consilierul Traian Stancu. Acesta a precizat că, printre planurile de dezvoltare a zonei de vest a judeţului, se numără şi proiectul referitor la crearea unei zone de agrement pe Lacul Surduc, context în care se poartă deja discuţii cu Asociaţia Naţională de Canotaj pentru realizarea unei piste de canotaj. “Suma propusă să fie acordată Asociaţiei Judeţene de Canotaj va fi repusă în discuţie la viitoarea şedinţă de plen, când se va aproba şi agenda cultural-sportivă a judeţului”, a intervenit însă împăciuitor preşedintele Titu Bojin. Care a subliniat în câteva rânduri că, fiind vorba despre un buget de austeritate, autorităţile judeţene au fost constrânse să opereze cu bugete mai reduse decât anul trecut în domenii cum sunt cultura şi sportul, pentru a putea acorda sume mai mari pentru sănătate şi protecţie socială, dar şi pentru finanţarea cultelor religioase şi pentru cheltuielile de personal. 

Print Friendly, PDF & Email