Virusul Zika prefigurează facturi uriaşe pentru dezinsecţia din Timiş

Dezinsectie-cu-Aviatia-UtilitaraPe fondul temerii generale legate de răspândirea virsului Zika, prin muşcăturile de ţânţari, facturile locale pentru dezinsecţie, şi aşa destul de mari, ar putea creşte spectaculos.

 

Măsuri extinse

Pentru o combatere eficientă a virusului Zika, Institutul Naţional de Sănătate Publică a cerut intensificarea măsurilor de dezinsecţie, menţionând că a transmis Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene recomandarea de a solicita Primăriilor aplicarea planului de combatere a ţânţarilor, astfel încât şi fie asigurată şi folosirea substanţelor active pentru combaterea ţânţarilor din specia “Aedes albopictus”. Planul de acţiune prevede intensificarea măsurilor de desţânţărizare în zonele cunoscute a fi posibile locaţii de înmulţire a acestora (parcuri, lacuri, inclusiv depozite de anvelope sau cele caracterizate prin acumulări de apă), cât şi în jurul spitalelor de boli infecţioase, în care există posibilitatea internării cazurilor suspecte de infecţie Zika.

Cum Timişoara este situată într-o zonă mlăştinoasă, probabil că vor exista în acest an cheltuieli uriaşe de dezisencţie, mai ales ţinând cont de faptul că Primăria Timişoara nu a reuşit în ultimii trei ani să încheie contract cu o firmă care să se ocupe de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, contractul pentru aceste servicii expirând în toamna anului 2013. “Eu mă bucur că s-a terminat blocajul în instanţă pe licitaţia de achiziţie a serviciilor de dezinsecţie-deratizare şi sper să ajungem cât mai repede să şi avem un contract încheiat, să nu mai fim în situaţia în care am fost anul trecut, când pur şi simplu ne-am descurcat cum am putut, cu firmele primăriei, făcând pe diverse zone ale oraşului o dezinsecţie într-un regim improvizat, pentru că n-am avut operator”, declară primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

“Este un lucru bun că se iau măsuri pentru măsuri de dezinsecţie suplimentare, ţinând cont de acest risc legat de virusul Zika, iar dacă în Bucureşţti s-a confirmat existenţa unor specii de ţânţari care pot transmite acest virus, este normal să se relizeze o deuzinsecţie suplimentară şi pe plan local”, ne-a declarant medicul epidemiolog Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” Timişoara.

O operaţiune costisitoare

Timişorenii nu au uitat, cu siguranţă, vara anului 2014, când ţânţarii invadaseră cam toate zonele oraşului, din cauza unor dezinsecţii făcute târziu şi fără un plan închegat. Consiliul Judeţean Timiş a fost avertizat să nu repete greşelile făcute în ceea ce priveşte coordonarea dezisencţiei, pentru care au fost alocaţi peste 300.000 de euro pe an, efectele fiind sub aşteptări.

În 2014, deşi, conform informaţiilor făcute publice la începutul verii, CJ Timiş a alocat cel mai generos buget pentru operaţiunile de dezinsecţie, efectele nu s-au prea văzut.

Şi nu a fost nevoie ca aleşii judeţeni din Opoziţie sau presa să precizeze că nu sau fost vizibile efectele vastului şi costisitorului plan de dezinsecţie. Chiar conducerea administraţiei judeţene a recunoscut că, în ciuda bugetului enorm, de 320.000 de euro, efectele au fost sub aşteptări. „Trebuia să acţionăm pe 28.000 de hectare, cu o valoare de 1.25 milioane lei. Până la urmă s-a acţionat pe 30.250 de hectare, cu o valoare de 1,42 milioane de lei. Surplusul de 2.250 de hectare se datorează faptului că în zonele afectate de inundaţii procedura a fost repetată”, s-a precizat într-o şedinţă de plen al CJ Timiş, anul trecut, menţionându-se că efectele slabe ale dezinsecţiei făcute în unele zone cu Aviaţia Utilitară au fost cauzate de variaţiile de temperatură şi ploi. „Este adevărat că timpul nu ne-a ajutat. Datorită intermitenţelor soare-ploi, efectele nu au fost neapărat cele pe care le-am dorit”, declara preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.

Reprezentanţii administraţiei judeţene justificau suma considerabilă alocată acţiunii de combatere a ţânţarilor, căpuşelor şi altor insecte prin faptul că că în tot judeţul s-a semnalat o creştere foarte mare a numărului de insecte, pe fondul caniculei şi a ploilor. Dezinsecţia a presupus combaterea insectelor şi a căpuşelor pe o suprafaţă de aproximativ 28.000 de hectare, terenuri care aparţin domeniului public Primăriilor. Dar au fost şi instituţii care au făcut sesizări şi au cerut dezinsecţii, printre acestea numărându-se Direcţia Sanitară Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor Timiş, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş şi Direcţia de Sănătate Publică.

Deşi, în plenul CJ Timiş au mai existat discuţii pe seama sumei de 1.250.000 de lei alocate pentru această operaţiune, mai mulţi consilieri judeţeni au arătat că dezinsecţia este o necesitate pentru sănătatea cetăţenilor. Cât despre suma de 1,25 de milioane de lei, aceasta a fost stabilită “prin raportarea la valoarea pesticidului, costul orelor de zbor, dar şi a consumului de benzină”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, sorin.olaru@timpolis.ro