Sume uriaşe cheltuite pentru spitale regionale pe hârtie

Proiectul Timişoara, în continuare tras pe dreapta

Cladire-viitor-Spital-Municipal-TimisoaraMinisterul Sănătăţii nu şi-a schimbat poziţia de a considera prioritară construcţia Spitalelor Regionale la Cluj, Iaşi şi Craiova, lăsând deoparte, nu se ştie până când, varianta cu Timişoara. Aceasta deşi s-au cheltuit sume destul de mari pentru documentaţii preliminare şi pentru unităţile excluse acum din strategia ministerială.

 

Studii de fezabilitate pentru nimic

Conform unui răspuns oficial recent la o interpelare parlamentară, viziunea Ministerului Sănătăţii legată de prezumtivul Spital Regional Timişoara nu s-a schimbat. „Ca obiective prioritare sunt considerate Spitalul Regional de Urgenţă laşi, Spitalul Regional de Urgenţă Cluj şi Spitalul Regional de Urgenţă Craiova.Locaţiile au fost alese ţinându-se cont atât de starea actuală a spitalelor judeţene de urgenţă din cele trei locaţii (sistem multipavilionar pentru laşi şi Cluj, necesitatea consolidării pentru Craiova) cât şi de adresabilitatea acestora”, este punctul de vedere oficial exprimat de Ministerul Sănătăţii. Asta, în ciuda asigurărilor cu iz electoral sau politicianist date de diverşi miniştri ai Sănătăţii care s-au perindat pe la Timişoara, în vizite de lucru periodice.

Partea interesantă legată de aceste variante – Iaşi, Cluj şi Craiova – este că Ministerul Sănătăţii a cheltuit încă de acum nouă ani sute de mii de euro pentru documentaţii preliminare, documentaţii care nu au mai fost folosite, şi în majoritatea cazurilor probabil că sunt deja expirate, total sau parţial. „În Programul de Modernizare a infrastructurii sanitare de urgenţă, iniţiat în anul 2006, au fost incluse două componente majore: construirea a 28 de spitale noi de urgenţă (optspitale regionale de urgenţă şi 20 de spitale judeţene de urgenţă) şi reabilitarea a 15 spitale judeţene. Pentru a se putea construi spitalele de urgenţă din acest program, a fost necesară realizarea documentaţiilor tehnico-economice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Ca urmare, au fost iniţiate două proceduri de achiziţie publică pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare, in anii 2006 şi 2007”, transmit oficialii Ministerului Sănătăţii.

La un moment dat, declară aceiaşi reprezentanţi ministeriali, documentaţiile au fost trimise la nivel local, în zonele unde urmau să se facă aceste spitale regionale, însă, în cazul Timişoarei, nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu documentaţiile. „Aşadar, s-au făcut propunerea către Consiliile Judeţene în administrarea cărora a trecut managementul spitalelor judeţene din localităţile unde urmau a se construi spitale de urgenţă, de a folosi documentaţiile tehnice realizate de Ministerul Sănătăţii. La propunerile Ministerului Sănătăţii au răspuns numai o parte dintre Consilii, documentaţiile fiind transmise către acestea cu procese-verbale de predare-primire, în conformitate cu prevederile Hotărârii privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice. Documentaţiile tehnice necesare construirii şi echipării cu aparatură medicală şi nemedicală a spitalelor regionale de urgenţă (dotării la cheie)se găsesc la Ministerul Sănătăţii”, mai spun reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Speranţe mici, aşteptări mari

În septembrie 2014, administraţia judeţeană a decis să ia înapoi terenul dat Autorităţii de Sănătate Publică Timiş pentru realizarea proiectului spitalului regional. În acest sens, a fost înaintată în plen privind propunerea de retragere a folosinţei gratuite de la Autoritatea de Sănătate Publică Timiş a terenului în suprafaţă de 4.234 de metri pătraţi, proprietate publică a judeţului Timiş.

Acest teren (care avea iniţial 100.000 de metri pătraţi), aflat până la un moment dat în folosinţa Aviaţiei Utilitare, fusese transmis în 2007 în folosinţă gratuită la Autoritatea de Sănătate Publică Timiş, pentru o perioadă de 49 de ani, în vederea construirii Spitalului Regional de Urgenţă Timişoara. Pentru o parte din acest teren, CJ Timiş era în litigiu cu Primăria Timişoara, pierzând procesul în favoarea Municipalităţii. Astfel că din cele zece hectare de teren, date în folosinţa Autorităţii de Sănătate Publică, CJ Timiş a mai rămas cu 4.234 de metri pătraţi, pe care i-a luat înapoi.

„Proiectul privind construirea Spitalului Regional de Urgenţă Timişoara nu s-a pus în practică, Autoritatea de Sănătate Publică Timiş nu a obţinut finanţare pentru realizarea acestuia”, îşi justifica CJ Timiş revendicarea acestui teren, „uitând” că realizarea Spitalului Regional Timişoara s-a numărat printre obiectivele de campanie ale USL la alegerile locale, deci ale vârfului CJ Timiş.

Liderul judeţean al Sindicatului Sanitas, dr. Liviu Cârstea, afirmă că proiectul iniţial a prevăzut construcţia a opt spitale regionale, inclusiv la Timişoara. „Ele sunt necesare, pentru a înceta practica transportării pe distanţe lungi a unor bolnavi în stare gravă, spre anumite centre spitaliceşti, cu anumite specialităţi, mai bine dezvoltate. Aceste spitale ar trebui construite cu un specific şi nişte standarde comune, foarte bine definite”, mai spune Liviu Cârstea.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro