Municipalitatea timişoreană a refăcut inventarul străzilor ce beneficiază de servicii de salubrizare şi a constatat că sunt câteva sute lăsate descoperite de vechiul contract. Este vorba cu precădere de cartiere rezidenţiale noi, şi pentru extinderea serviciilor de salubrizare pe aceste porţiuni de domeniu public Primăria va plăti în plus anul acesta peste un milion de euro.

Un inventar cu surprize

Biroul Salubrizare din cadrul Primăriei Timişoara a inventariat, în ultimele luni, suprafeţele unor străzi modernizate-reabilitate din cartierele nou construite. Şi a constatat că numărul străzilor şi parcărilor publice pe care se efectuează lucrări de salubrizare a crescut cu 266 de străzi, faţă de graficele de salubrizare actuale, unde sunt cuprinse 598 de străzi.

A rezultat astfel necesitatea extinderii lucrărilor de salubrizare, urmând să se acopere în acest an 864 de străzi.

Primăria Timişoara precizează că, în 2016, a cheltuit peste 11 milioane de lei pentru lucrări de salubrizare – măturat, spălat manual sau mecanic, stropit, întreţinere stradală, colectare şi transport rampe clandestine –, efectuate pe cele 598 străzi.

Având în vedere creşterea numărului de străzi pe care se vor realiza lucrările de salubrizare se estimează că suma necesară pentru decontarea acestor servicii va ajunge la aproximativ 16,5 miliaone de lei pentru anul 2017. Adică, faţă de anul trecut, factura de salubrizare plătită de Primăria Timişoara creşte cu aproximativ un milion de euro.

Primarul Nicoale Robu declară că au fost destul de multe străzi care nu erau incluse în vechiul contract, din diverse motive. „Contractul a fost făcut în timpul administraţiei Ciuhandu, nu ştiu care au fost toate motivele. Unele motive au fost şi că anumite străzi erau înguste, iar Retim nu avea utilaje care să poată intra”, mai spune Nicolae Robu.

Scumpirea facturii la gunoi, încă nelămurită

În aceeaşi ordine de idei, taxa de 80 de lei pe tonă pentru deşeurile inerte şi nepericuloase colectate din Timişoara face obiectul unor dezbateri şi controverse la început de an. Pentru că, deocamdată, conform opiniilor exprimate la nivel administrativ, nu se ştie cine va plăti această taxă.

„Am fost anunţat că se va organiza dezbatere publică pe această temă joi la Primărie. Deşi e cam ciudat să se anunţe dezbatere publică de pe o zi pe alta, în sensul că participanţii ar trebui să se pregătească, nu să vină să facă act de prezenţă. Deocamdată încă nu se ştie nimic sigur legat de cine va suporta, de fapt, această taxă”, spune Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara.

Ca în mai toate oraşele mari, şi la Timişoara instituirea prin lege, de la 1 ianuarie 2017, a taxei de mediu pentru deşeurile inerte şi nepericuloase de 80 de lei pe tonă a iscat nedumeriri. Conform conducerii Primăriei Timişoara, nu se doreşte ca această taxă să fie suportată de către cetăţeni.

Primarul Nicolae Robu spune că vizat de această taxă este operatorul de salubritate Retim, societate comercială la care 50% din acţiuni sunt deţinute de Primărie. Iar Retim a solicitat Primăriei să aprobe ca plusul de costuri aferent activităţii sale pe raza Timişoarei să fie suportat de abonaţi, lucru cu care conducerea Primăriei nu pare să fie de acord. Menţionând, totodată, că în contractul dintre primărie şi Retim nu se prevede nicio obligaţie a primăriei cu privire la această taxă.