Trebuie restabilite valorile jurnalistice astfel încât jurnalistul să aibă ca „biblie” propria profesiune, şi nu să fie îndrumat de patronii de presă care folosesc mass-media doar pentru a câştiga putere. De altfel, trebuie să recunoaştem că internetul a schimbat modul de desfăşurarea a activităţii din domeniul presei. Aceastea au fost câteva dintre concluziile la care au ajuns reprezentanţii presei locale, alături de colegi de condei din Malta, Slovacia şi Bulgaria, în cadrul seminarului New Media Literacy for Media Professionals, desfăşurat zilele trecute la Timişoara.

Jurnaliştii români resping reglementările media, pe când cei slovaci acceptă mai uşor anumite îngrădiri

„Jurnalistul ar trebui să aibă ca biblie propria profesiune, şi nu contextul care-l înconjoară, reprezentat de cele mai multe ori de patronul care impune şi instrumentalizează mass-media pentru a câştiga putere”. Aceasta a fost principala concluzie la care au ajuns jurnalişti şi specialişti ai comunicării din patru ţări diferite, dar care sunt uniţi de aceleaşi norme şi reguli deontologice ale presei. Totul s-a întâmplat în cadrul unui seminar în limba engleză dedicat jurnaliştilor şi susținut de experți din Slovaci, Malta, România şi Bulgaria, organizat de Asociaţia pentru Comunicare Vizuală VideoVest din care fac parte nume importante ale presei locale şi naţionale, cum ar fi Roxana Morun, realizator de televiziune la TVR Timişoara, dar şi Brânduşa Armanca, de asemenea,  realizator de televiune la TVR Timişoara şi jurnalist la Revista 22. De asemenea, printre participanţi s-au numărat şi alţi reprezentanţi ai presei locale, atât din mediul online cât şi din presa scrisă.

Seminarul intitulat New Media Literacy for Media Professionals, desfăşurat ziele trecute la Timişoara a avut ca scop instruirea profesioniștilor din presă în legătură cu noile tehnologii, cu schimbările de paradigmă aduse de New Media, cu accent special pe educația publicului în utilizarea și înțelegerea schmbărilor din media – „media literacy”.

„Întrebările pe care ni le-am pus unii altora a fost <<cum e în ţara ta?>>.

Sigur că lucrăm după acelaşi reguli şi norme jurnalistice şi etice, dar asta doar în principiu. Pentru că atunci când se aplică fiecare ţară cu cultura ei. De exemplu, jurnaliştii români sunt mai toleranţi şi nu sunt foarte bucuroşi să respecte multe reguli, resping reglementări, la fel şi bulgarii”, ne-a precizat Brânduşa Armanca, subliind că jurnaliştii maltezi şi slovaci sunt mai severi din acest punct de vedere, acceptă mai uşor anumite îngrădiri.

„Deseori suntem jurnalişti fără să fim profesionişti”

Andrej Skolkay

Pe de altă parte, în opinia sa, o problemă importantă a breslei, pe lângă faptul că oamenii de presă nu sunt bine plătiţi, este şi lipsa resurselor umane de bună calitate în domeniul mass-media: „Este o realitate faptul că breasla este slabă. Ea nu a putut determina nici măcar eliminarea unor mercenari care compromit mass-media”.

Şi Roxana Morun, jurnalist la studioul local al Televiziunii Române, consideră că trebuie restabilite valorile jurnalistice, în condiţiile în care, recunoaşte aceasta „deseori suntem jurnalişti fără să fim profesionişti”: „Cel mai bine e să sapi adânc pentru a afla dacă ceea ce susţii tu, ca om de presă, este conform cu adevărul, chiar dacă necesită timp mai mult. Avem datoria de a da informaţoa corectă. Să nu fim doar cei care răspândesc conţinutul media pe care alţii îl generează şi să fim cei care generează informaţiile”, a explicat Roxana Morun.

Specialistul în media, Andrej Skolkay, director al Şcolii de Comunicare şi Mass-media din Bratislava, Slovacia, este de părere că mediul online, new media, are unelte potrivit pentru a ajuta jurnaliştii în a-şi desfăşura activitatea, cât mai profesional mod cu putinţă.