Trecerea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Orban a deschis, teoretic, drumul spre alegerile anticipate. Practic, însă, lucrurile încep să se complice, pentru că PSD recurge la tertipuri pentru împiedicarea anticipatelor. 

PSD consideră căderea Guvernului un mare succes al său, vorbind deja despre constituirea unei noi majorităţi parlamentare, deşi este vorba despre o majoritate conjuncturală, catalizată nu de proiecte de ţară comune, ci de ambiţii şi interese personale temporale şi de resentimente la adresa PNL şi a preşedintelui Klaus Iohannis. Ceea ce va încerca această majoritate de strânsură, mai cu seamă PSD, este să blocheze alegerile anticipate pe care social-democraţii nu şi le doresc, conştienţi fiind că se află încă sub semnul unor înfrângeri electorale umilitoare: cel mai slab scor înregistrat de un candidat propriu la prezidenţiale şi cel mai mic scor electoral din istoria partidului, obţinut în acelaşi an, la alegerile europarlamentare. Un recent sondaj IMAS indică şi el distanţa foarte mare dintre PNL şi PSD, în intenţia de vot: PNL – 47,4%, PSD – 20,6%.

Desemnarea ca premier a lui Ludovic Orban,  de către Klaus Iohannis, nu a surprins pe nimeni, fiind doar o confirmare a pasului calculat ca parte a strategiei politice a PNL care succede moţiunea de cenzură. Constituţional, mingea anticipatelor este în terenul preşedintelui. Conform art. 89 din Constituţie, preşedintele poate declanşa dizolvarea Parlamentului şi poate forţa alegerile anticipate dacă Parlamentul nu-şi dă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi dacă există cel puţin două solicitări de învestitură respinse de Parlament. Practic, chiar şi cu două respingeri, dizolvarea Parlamentului nu mai depinde exclusiv de preşedinte. În acest punct se poate ajunge doar după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, or PSD – care are momentan şeful Camerei Deputaţilor, dar s-ar putea să-l impună şi pe cel al Senatului – nu are interesul dizolvării Legislativului care deschide calea anticipatelor. Fapt pentru care PSD recurge tertipuri pentru împiedicarea alegerilor anticipate.

Boicotarea votului de învestire este cel mai la îndemână tertip la care poate recurge PSD pentru a nu face cvorum şi temporiza lucrurile. O variantă de altfel anunţată deja.

Sesizarea CCR se anunţă al doilea tertip al PSD pentru blocarea anticipatelor. PSD se pregăteşte să invoce un conflict de natură constituţională. Deputatul PSD Eugen Nicolicea susţine că preşedintele României şi primul-ministru „declarând deschis că au ca scop alegerile anticipate şi folosind pentru aceasta, ca mijloc, nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile”, ar încălca art. 89 din Constituţie: „Dacă preşedintele României îl va nominaliza drept premier pe Ludovic Orban va încălca şi voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură”. O interpretare personală şi strict subiectivă a Constituţiei. Nu există în Legea fundamentală niciun articol care să-i interzică preşedintelui să desemneze de mai multe ori un premier, chiar şi unul demis prin moţiune de cenzură. Art. 103 din Constituţie îi dă dreptul preşedintelui României să desemneze orice candidat propus de orice partid, în lipsa unui partid care să aibă majoritate absolută, iar PSD nu o are : „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”

Rămâne însă de văzut ce va stabili CCR; de o bună bucată de timp, CCR emite decizii controversate care, întâmplător, vin mănuşă intereselor unor oameni de la vârful PSD. Sesizarea CCR va duce, oricum, cel puţin la o tergiversare a organizării alegerilor anticipate.

Suspendarea. Este şi ea luată în calcul, momentan de voci din PSD pe cont propriu. În baza unei argumentaţii similare celei oferite de Eugen Nicolicea, Adrian Năstase spune că prin desemnarea lui Ludovic Orban, Klaus Iohannis ar încălca Constituţia, fapt care ar impune suspendarea sa din funcţie. Nu e un scenariu total improbabil, chiar dacă ar arunca ţara într-o criză politică majoră. În plus, să nu uităm, PSD are exerciţiul suspendării, nejustificate, din funcţie a preşedintelui. Iar acum, spre deosebire de vara lui 2012, are şi o Curte Constituţională pe care – am sesizat de mai multe ori, în ultimii ani – se poate baza.

Articol publicat și în Puterea a Cincea.