Primarul Timişoarei anunţă că lucrările în Piaţa Unirii şi cele de pe strada Eugeniu de Savoya nu vor fi complet finalizate până la sfârşitul lunii iulie, aşa cum prevede termenul final al proiectului cu finanţare europeană de reabilitare a centrului istoric. Aceasta nu va periclita, însă, soarta finanţării proiectului, dă asigurări edilul.

Vara 2015 nu va aduce cu sine redeschiderea Pieţei Unirii

Edilul Nicolae Robu a declarat, marţi, că ritmul lucrărilor de reabilitare a centrului istoric este îngreunat de operaţiunea de montare a pavajului, pe care a apreciat-o a fi extrem de anevoioasă. Acesta a informat şi că, potrivit aprecierilor sale din acest moment, nu se pune problema periclitării şanselor de a se obţine finanţarea din fonduri europene din pricina depăşirii termenului-limită prevăzut în acordul de finanţare. Şi, a mai adăugat el, până la sfârşitul lunii iulie, atunci când este prevăzută în contract finalizarea proiectului de reabilitare a centrului istoric al oraşului, nu vor fi încheiate lucrările pe toate cele zece străzi şi în cele patru pieţe în care lucrările sunt în curs.

Dar dă asigurări că Primăria se va încadra în termen: „Termenul este sfârşitul anului 2015 şi vom termina, pe porţiuni, mai repede. Dar până la sfârşitul lui iulie nu o să se termine totul, toate cele zece străzi şi patru pieţe nu o să fie gata”.

Două dintre obiectivele în care lucrările nu vor fi finalizate până la sfârşitul lunii iulie şi în privinţa căreia autorităţile locale se vor prevala de prelungirea, până la finalul anului, a termenului de execuţie a lucrărilor, sunt Piaţa Unirii şi strada Eugeniu de Savoya. În schimb, spune primarul, vor fi gata, până la finalul lunii iulie, Piaţa Libertăţii, Piaţa Sfântul Gheorghe şi străzile Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Florimund de Mercy, Strada Fără Nume şi General Praporgescu.

Vestigiile, încă în aşteptarea unor soluţii arheologice de la Ministerul Culturii

Referindu-se la situaţia vestigiilor din Piaţa Libertăţii şi din Piaţa Sfântul Gheorghe, Nicolae Robu s-a declarat, însă, nemulţumit., dat fiind că nici până în acest moment nu au fost obţinute încă de la Ministerul Culturii soluţiile arheologice. “Nu există soluţii arheologice aprobate de Ministerul Culturii, pentru vestigii”, declară primarul Nicolae Robu.

Acesta apreciază, însă, că, în ansamblu, Timişoara stă bine la implementarea proiectelor cu finanţare europeană şi precizează că gradul de succes în ceea ce priveşte implementarea proiectelor derulate de Municipalitate se apropie de 100%. Fapt despre care  spune că este recunoscut şi apreciat la Bruxelles. În plus, mai subliniază edilul, situaţia în ceea ce priveşte cele 40 de proiecte derulate de Municipalitate este complet diferită faţă de soarta celor două proiecte cu finanţare europeană derulate de Consiliul Judeţean Timiş, despre care afirmă că au eşuat.

“Gradul de succes este aproape de maxim, eu încă sunt optimist că va fi maxim. Faptul că nu se finalizează un proiect la termenul iniţial, ci în interiorul perioadei în care se permite implementarea nu e grav. Realităţile sunt complexe şi numai cine nu a făcut nimic în viaţa lui nu înţelege cum e să faci ceva în practică. Oricum, în concluzie proiectele europene, la Municipiul Timişoara, sunt implementate foarte bine, mai bine decât oriunde în România”, apreciază edilul Nicolae Robu.

Plantarea de copaci în Piaţa Libertăţii, un subiect asupra căruia, încă, nu s-a tranşat

În ceea ce priveşte informaţiile recente potrivit cărora, la finalizarea lucrărilor din Piaţa Libertăţii, vor trebui dislocate plăci din pavaj pentru a fi plantaţi arbori, primarul spune că nu s-a tranşat încă asupra acestei situaţii, plantarea de copaci în Piaţa Libertăţii ţinând de etapa finală a procesului de reabilitare, desemnată drept „mobilarea pieţei”.

Fondurile pentru plantarea acestor copaci vor fi acoperite din proiectul cu finanţare europeană, mai spune edilul. Care adaugă, însă, că această problemă nu este simplă. Întrucât, în pofida numeroaselor polemici legate de aspectul din acest moment al Pieţei Libertăţii şi în pofida nemulţumirilor legate de absenţa vegetaţiei din piaţă, peisagiştii nu au venit niciodată la o discuţie. „Problema asta a copacilor nu este aşa de simplă, aşa cum o tratează unii. Acei peisagişti nu vin niciodată la o discuţie. În majoritatea covârşitoare a pieţelor, inclusiv în Piaţa Unirii din Timişoara, nu există niciun copac, pentru că piaţa îşi are o anumită definiţie şi există un anumit concept arhitectural. Este foarte simplu să plantezi copaci pe care să îi vezi uscaţi apoi”, opinează primarul Nicolae Robu.

Acesta apreciază că, în general, în pieţe se încearcă punerea în valoare a realizărilor umane, existând, tocmai de aceea, un anume concept arhitectural definitoriu pentru astfel de spaţii. În plus, edilul relevă şi faptul că terenul cu densitate ridicată pe care se montează pavajul din pieţe nu reprezintă un substrat nutritiv adecvat pentru plantarea de arbori, existând, de aceea, riscul ca aceştia să se ofilească. Situaţie care ar da naştere unui alt subiect de polemici aprinse. Mai mult decât atât, relevă edilul, există şi riscul ca, în timp, rădăcinile arborilor să producă deteriorarea sau denivelarea pavajului. Cu toate acestea, însă, spune el, deşi nu face din plantarea de arbori un subiect politic, o va continua, ţinta finală pe care şi-o asumă până la finalul mandatului fiind de 10.000 de copaci plantaţi. Primarul Nicolae Robu a informat şi că, până în acest moment, au fost plantaţi deja 3.900 de copaci şi a apreciat că acţiunea de populare cu vegetaţie a unui oraş trebuie făcută într-o anumită logică. Despre care spune că a regăsit-o inclusiv la Washington, în timpul recentei sale vizite în Statele Unite.