Aproape 40 de proiecte, unele grandioase, anunţă primarul Timişoarei pentru următorii şapte ani. Mai puţin de jumătate din ele depăşesc deja suma de 4,4 miliarde de euro. Sunt fezabile?

Metrou, linii de tren în subteran, sute de tramvaie şi autobuze noi…

Primul pe lista celor 37 de pro­iecte anunţate de primarul Timişoa­rei, Nicolae Robu, pentru anii 2014 – 2020, vizează reabilitarea complexă şi modernizarea tuturor cartierelor oraşului la nivel de carosabile, tro­tuare, piste de biciclete, spaţii verzi, locuri de joacă şi locuri de practicat sport. Valoarea acestuia este de 200 de milioane de euro.

Un proiect şi mai consistent, de 500 de milioane de euro, are în vede­re reabilitarea, iar unde este cazul, con­solidarea tuturor clădirilor publi­ce, lu­crări care vizează fundaţiile, acope­ri­şurile, faţadele şi instalaţiile. Un pro­iect similar, cu aceeaşi valoare, vi­zea­ză clădirile monument şi cele am­pla­sate în zone protejate ale Timişoarei.

De asemenea, primarul anunţă că Municipalitatea va achiziţiona o sută de tramvaie noi şi o sută de au­to­buze electrice, în valoare totală de 240 de milioane de lei.

Un alt proiect asumat de actuala conducere a Primăriei Timişoara es­te construirea a cinci poduri peste Bega, a căror valoare se ridică la 25 de milioane de euro.

Cel mai costisitor proiect se anunţă a fi ducerea liniilor de tren în subteran. Costul acestei lucrări este de două miliarde de euro.

Un alt proiect al Municipalităţii îl reprezintă eficientizarea energeti­că a tuturor blocurilor din Timişoara, o investiţie care necesită 400 de mi­lioane de euro. De asemenea, prima­rul spune că va fi realizată reabilita­rea întregii reţele de transport şi dis­tribuţie a căldurii, un proiect care va costa alte 200 de milioane de euro.

La jumătatea acestei sume va ajunge construirea unui centru inter­modal de pasageri la Aeroportul Ti­mişoara, despre care oficialii Munici­palităţii spun că va permite transpor­tul cu autobuze, taxiuri, metrou şi biciclete şi va include construcţia u­nei autogări şi a unui centru expozi­ţional şi de conferinţe.

Lucrări de modernizare ample şi un Aquapark

Se mai promite modernizarea b-dului Regele Carol I – de la Biserica Küttl (din zona Sinaia) la str. Reşiţa –, o lucrare care va presupune ducerea liniilor de tramvai pe mijloc, câte do­uă benzi pe sens de o parte şi de alta a lor, locuri de parcare la 45 de grade, pe ambele părţi, la marginea dispre parcări a trotuarelor, şi câte un rând de copaci pe fiecare parte, între trotuar şi clădiri. Valoarea acestui proiect se ridică la 50 de milioane de euro.

Este vizată, totodată, realizarea unei noi linii de tramvai, între Gara de Nord şi Spitalul de Copii, despre care Nicole Robu afirmă că are ca scop scurtarea în timp şi spaţiu a legăturii dintre Gara de Nord şi zonele centra­­le şi estice ale oraşului şi, de aseme­nea, să scoată tramvaiul din zona Ca­tedralei. Valoarea acestui proiect nu este specificată momentan. Totoda­tă, Primăria vrea transformarea zo­nei Catedralei în spaţiu pietonal, lu­cru ce va fi posibil prin realizarea unui subpasaj în T pe sub actualele căi de circulaţie supraterane din zonă, care să lege Podul Catedralei, Spitalul de Copii şi Podul Maria. Costul lucrării este de 50 de milioane de euro.

Orizontalizarea contorizării e­nergiei termice este un alt proiect, a cărui valoare se ridică la suma de 150 de milioane de euro.

De asemenea, primarul promite, ca investiţie pentru următorii şapte ani, realizarea unui complex de agre­ment de tip Aqua Magic – „cel mai mare de pe o rază de cel puţin 300 de kilometri”, spune Municipalitatea –, un proiect în valoare de 50 de milioa­ne de euro, realizat în cooperare cu Primăria Dudeştii Noi.

Plus 21 de investiţii a căror valoare nu e precizată

Pe lista proiectelor 2014 – 2020, făcută publică de către Primărie, mai figurează încă 21 de investiţii, a că­ror valoare nu este, însă, precizată. Este vorba despre modernizarea Căii Bogdăneştilor şi a b-dului Ana Ipătes­cu, despre reabilitarea Parcului Cen­tral, despre extinderea la patru benzi a Căii Girocului, realizarea a două subpasaje auto (Solventul şi Piaţa Victoriei), lărgirea a două subpasaje şi a două străzi, respectiv Popa Şapcă şi Jiul, refuncţionalizarea inelului 1 ca inel cu sens unic şi realizarea ine­lelor 2, 3 şi 4, şi construirea a două parcări supraterane (Brătianu şi Be­ga). De asemenea, pe lista de inves­tiţii figurează realizarea unei săli po­livalente de 15.000 de locuri, a unui bazin de înot olimpic, a patru bazine de înot semiolimpice, despre care Primăria spune că vor fi dedicate sportului de întreţinere, realizarea unui nou stadion de 42.000 de locuri şi realizarea unui parc de 5.000 de metri pătraţi pe în zona Calea Lipo­vei, pe str. Holdelor.

Ca proiecte mărunte, pentru ca­re, de asemenea, nu este precizată valoarea, pe lista Primăriei figurează „realizarea a zeci de obiective în toa­te cele 20 de cartiere, la propunerea Consiliilor Consultative de Cartier” şi realizarea sistemului de „spectacole de muzică, lumină, apă şi foc pe Bega”.

„Detalii” trecute sub tăcere de către Primărie

Banii pentru aceste proiecte mai spune Nicolae Robu, vor proveni din „fonduri europene, venituri proprii şi alte surse de finanţare”, fără să pre­cizeze cât la sută din valoarea pro­iectelor al căror cost a fost indicat este reprezentat de fonduri euro­pene şi cât la sută, din fonduri proprii ale Primăriei.

Dat fiind faptul că din comuni­catul de presă al Primăriei lipsesc o serie de informaţii care ar trebui să aducă lămuri în privinţa acestor proiecte, am solicitat Municipalităţii să ne răspundă la câteva întrebări:

Câte dintre aceste proiecte vor fi realizate anul acesta şi care dintre ele?

Câte dintre aceste proiecte vor fi realizate până la finalul mandatului de primar al d-lui Nicolae Robu şi care dintre ele?

Câte proiecte şi care vor fi rea­lizate din venituri proprii ale Pri­măriei, câte, din fonduri europene şi câte din alte surse de finanţare? Ce înseamnă „alte surse de finanţare”?

Pentru câte şi pentru care din­tre investiţiile anunţate ca fiind rea­lizabile cu fonduri europene au fost deja aprobate proiectele şi pentru câte sunt în curs de realizare?

Care este bugetul Primăriei Ti­mişoara pe anul 2014?

Consilier local: „Acum ne putem baza doar pe bugetul oraşului, ceea ce restrânge foarte mult lista de investiţii”

Cum această listă nu pare să aibă prea multă susţinere în realitate, l-am întrebat pe unul dintre consilierii locali dacă aceste pro­iecte sunt sau nu realizabile. „Poate pe ter­men foarte lung vor fi toate realizabile. Cert es­te că, în momentul de faţă, aşa cum a pre­cizat şi conducerea Primăriei, ne putem baza doar pe bugetul oraşului. Lucru care restrân­ge foarte mult lista de investiţii. O altă sursă de finanţare ar fi doar fondurile europene, în­să aceste investiţii nu se vor regăsi în ac­tualul mandat, ci, eventual, proiectele vor fi realizate acum, şi finanţarea se va acorda în mandatul viitor, al acestui primar sau al unui alt primar. Raportat la valoare, pe departe, cel mai costisitor este cel de ducere a liniilor ferate în subteran. Dar ştiu că un pro­iect similar a fost iniţiat la Stuttgart, după care s-a blocat din cauza lipsei finanţării şi s-a renunţat la el. Or, dacă acest lucru s-a în­tâm­plat în Germania, nu văd ce şanse de realiza­re ar fi la Timişoara, în perioada următoare”, spune consilierul local P.D.L. Ştefan Con­stantin Sandu.

Acesta este de părere că Pri­măria ar trebui să se concentreze pe pro­iectele anunţate ca prioritare şi realizabile, cum este, de exemplu, pasajul din zona Sol­ventul, a cărui demarare era anunţată de anul trecut. „Şi în varianta fericită în care investiţia propriu-zisă va începe în acest an, nu văd că ar fi şanse de finalizare mai repede de cinci ani”, mai spune Ştefan Sandu.

Oana DIMA

Mircea PAVELESCU